Acte de identitate

În conformitate cu art. 9, alin. (1) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 253/2025 (în vigoare din 24.12.2025), este considerat cetățean al Republicii Moldova copilul născut din părinți, dintre care cel puțin unul la data nașterii copilului, este cetățean al Republicii Moldova.

Astfel, părinții sunt în drept să solicite acte de identitate pentru copilul născut în străinătate ulterior transcrierii actului de naștere al acestuia în registrele de stare civilă ale Republicii Moldova.

Cererea persoanei fizice privind restituirea plății se depune personal de către solicitant, reprezentatul legal, sau cel împuternicit al acestuia, în termen de cel mult trei ani din data efectuării plății după cum urmează:

1. în același centrul multifuncțional sau serviciul eliberare a actelor de identitate, unde anterior a fost solicitat serviciul;

2. în aceeași subdiviziune ASP unde anterior a fost solicitat serviciu, în cazul când ea se află în incinta Centrului Multifuncțional;

3. la sediul central al ASP, mun. Chişinău, str. A. Pușkin, 42;

4. electronic, în cazul deţinerii semnăturii electronice, la adresa asp@asp.gov.md.

La cererea privind solicitarea restituirii integrale a mijloacelor bănești pentru serviciile neprestate în materie de cetăţenie, privind eliberarea  actelor de identitate şi evidenţa a persoanelor, se prezintă următoarele documente, după caz:

1. copia înştiinţării privind respingerea cererii în condiţiile prevederilor actelor normative;

2. copia certificatului de deces al solicitantului;

3. dovada de plată care justifică efectuarea plăţii (cu excepţia plăţilor efectuate prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay);

4. copia documentelor de stare civilă;

5. copia actului de identitate;

6. copia documentului ce confirmă împuternicirile de reprezentare, după caz;

7. copia certificatului de moştenitor.

În cazul restituirii parțiale a plăților pentru serviciile în materie de cetăţenie, privind eliberarea  actelor de identitate şi evidenţa a persoanelor, se prezintă următoarele documente:

1. copia înştiinţării privind respingerea cererii în condiţiile prevederilor actelor normative;

2. cererea privind retragerea cererii de prestare a serviciului, dacă până la data depunerii cererii nu a fost confecţionat documentul solicitat şi/sau prestat serviciul;

3. cererea privind modificarea termenului de prestare a serviciului din cererea de bază, dacă până la data depunerii acesteia nu a fost confecţionat documentul solicitat şi/sau prestat serviciul;

4. dovada de plată care justifică efectuarea plăţii (cu excepţia plăţilor efectuate prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay); e) copia de pe actul de identitate;

5. copia documentelor de stare civilă; g) copia documentului ce confirmă împuternicirile de reprezentare, după caz;

6. copia certificatului de moştenitor.

Restituirea mijloacelor băneşti conform cererilor depuse se efectuează în termen de cel mult 14 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către solicitant în cadrul Agenţiei Servicii Publice. În cazul necesității de examinare suplimentară a cererii, termenul de restituire a plăţii poate fi extins până la cel mult 20 de zile lucrătoare.

Restituirea integrală sau parţială a plăţilor pentru serviciile neprestate persoanelor fizice se efectuează conform modului indicat în cererea solicitantului:

1. prin virament – în cazul existenţei contului bancar deschis pe numele solicitantului în instituţiile financiare pe teritoriul republicii, cu anexarea certificatului/ informaţiei emise de către instituţiile financiare, care va conţine datele bancare ale solicitantului la care urmează să fie returnate mijloacele băneşti (ataşarea la cerere a copiilor cardurilor bancare se interzice);

2. prin oficiile Î.S. “Poşta Moldovei” în modul stabilit conform prevederilor contractului încheiat cu expedierea mandatului electronic bănesc la punctul de destinaţie (adresa poştală).

3. în numerar prin casierie la sediul central al ASP, mun. Chişinău, str. A. Puşkin 42 în cazuri excepționale pentru persoanele fizice, cu argumentare solicitării date.

Prin intermediul Oficiului mobil se prestează următoarele servicii:

a) eliberarea actelor de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova;
b) înregistrarea la domiciliu și/sau la reşedinţa temporară sau radierea din evidență;
c) recepționarea cererii pentru obținerea autorizației de emigrare;
d) recepţionarea cererilor în materie de cetăţenie;

Comanda serviciului „Deplasarea Oficiului mobil” poate fi efectuată prin:

- apel telefonic la numărul de telefon al Serviciului suport clienți (numărul național - 14-909, (+373 22) 25 70 70 ;
- cererea în format electronic depusă prin intermediul Portalului serviciilor electronice www.e-services.md;
- cererea depusă la orice serviciu eliberare a actelor de identitate sau centru multifuncțional.

Tariful comenzii Oficiului mobil constituie  500 de lei pentru o persoană sau pentru membrii unei familii (rude de gradul I şi II), în cazul în care aceştia domiciliază pe aceeaşi adresă şi solicită serviciul în aceeaşi perioadă de timp şi la aceeaşi adresă (suma nu include tariful pentru documentul solicitat).

Serviciul de deplasare a oficiului mobil se prestează, în mod gratuit, în următoarele cazuri:

1) pentru prestarea serviciilor de eliberare a actelor de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova persoanelor imobilizate;
2) pentru prestarea serviciului de eliberare a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova persoanei cu dizabilitate severă, care va pleca la reabilitare, recuperare sau la tratament medical peste hotarele Republicii Moldova, în baza certificatului confirmativ eliberat de către structurile teritoriale de asistenţă socială sau în baza demersului eliberat de Ministerul Sănătăţii;
3) în instituţia medicală, pentru prestarea serviciului de eliberare a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova copilului cu vârsta sub 1 an, care va pleca la tratament medical peste hotarele Republicii Moldova, în baza demersului eliberat de Ministerul Sănătăţii sau în baza demersului instituției medicale respective.

Cartea de identitate se înmânează, contra semnătură, fie personal titularului, fie reprezentantului lui legal ori reprezentantului împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție sau prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, fie persoanei care acționează în interesul acestuia în condiţiile prevederilor legale.

Actul de identitate poate fi înmânat unei persoane terțe, cu consimțământul titularului sau al reprezentantului legal al acestuia exprimat, în scris, la autoritatea competentă.

Minorul cu vârsta de peste 14 ani poate ridica actul de identitate eliberat pe numele său, cu consimţământul reprezentantului legal al acestuia exprimat, în scris, la autoritatea competentă ori autentificat de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție.

La cererea solicitantului, actul de identitate se livrează la domiciliul sau la reşedinţa temporară ori la locul aflării acesteia sau al persoanei căreia i s-a încuviințat înmânarea prin intermediul serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

Cartea de identitate ce conține certificatul calificat pentru semnătură electronică se înmânează exclusiv titularului.

În cazul înmânării actului de identitate reprezentantului legal sau reprezentantului împuternicit prin procură sau persoanei care acţionează în interesul titularului, aceştia se identifică prin actul de identitate, iar în lipsa actului de identitate – prin informaţia din Registrul de stat al populaţiei şi, după caz, prezintă documentele ce confirmă dreptul de reprezentare.

Actele de identitate de uz intern (cartea de identitate, buletin de identitate) neridicate de titulari se păstrează la autoritatea emitentă pe perioada de trei ani de la data emiterii, după care se distrug în modul stabilit.

Dacă reprezentantul legal nu deţine act de identitate aflat în termen de valabilitate sau declară pierderea ori furtul acestuia, se admite depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate pe numele copilului pe care îl reprezintă doar în cazul în care acesta va depune concomitent și cererea pentru eliberarea actului de identitate şi pe numele său.

Copii care au atins vârsta de 14 ani pot să-și ridice actele de identitate dacă există consimţământul în scris al reprezentantului legal al acestuia. Consimţământul reprezentantului legal se depune în scris în faţa persoanei responsabile de recepţionarea cererii din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate, inclusiv din cadrul centrului multifuncțional la momentul depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate pe numele copilului sau, la înmânarea actului de identitate, copilul prezintă consimțământul reprezentantului legal autentificat de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție.

Cetățenii Republicii Moldova au dreptul să dețină concomitent două pașapoarte valabile cu condiția că datele cu caracter personal ale titularului conținute în acestea să fie identice. Excepţie constituie paşapoartele diplomatice şi cele de serviciu.

Pentru ridicarea paşaportului cu menţiunea privind autorizaţia de emigrare în care se indică ţara de destinaţie, solicitantul se radiază din evidenţa la domiciliu sau la reședința temporară din Republica Moldova şi predă subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice actul de identitate de uz intern, cu excepţia cărţii de identitate valabile care conţine certificatul calificat pentru semnătură electronică. În cazul în care actul de identitate de uz intern a fost declarat pierdut sau furat, radierea din evidență se efectuează în lipsa acestuia. 

Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de emigrare se depune de către solicitant în ţară, la orice serviciu eliberare a actelor de identitate, inclusiv din cadrul centrelor multifuncţionale, iar în străinătate la MDOC.

Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de emigrare se depune însoţită de următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate de uz intern. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 1.

În cazul în care persoana cu vârsta de peste 14 ani cu domiciliul în Republica Moldova a obţinut act de identitate de uz intern şi acesta este nevalabil din motivul schimbării datelor cu caracter personal, cererea se depune în baza cărţii de identitate provizorii.

Dacă la momentul depunerii cererii pentru eliberarea autorizaţiei de emigrare, persoana nu are asupra sa actul de identitate de uz intern, sau termenul de valabilitate al acestuia este expirat, sau solicitantul îl declară pierdut sau furat, precum și în cazul copilului cu vârsta de peste 14 ani care nu a obţinut actul de identitate de uz intern prezentarea acestuia nu este obligatorie. Identitatea solicitantului sau a persoanei care îl reprezintă se confirmă prin informaţia din Registrul de stat al populației;

2) actul de identitate al reprezentantului legal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 1;

3) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova valabil.

În cazul în care solicitantul nu deţine paşaport sau deţine paşaport nevalabil, sau solicită eliberarea celui de-al doilea paşaport, cererea pentru eliberarea paşaportului se depune concomitent cu cererea pentru eliberarea autorizaţiei de emigrare, cu condiţia că termenul comenzii serviciului de autorizare a emigrării să nu depăşească termenul comenzii serviciului de eliberare a paşaportului;

4) documentele de stare civilă. Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 2;

5) documentul eliberat de autorităţile străine ce atestă stabilirea solicitantului cu domiciliul în străinătate (actul de identitate al cetăţeanului străin cu mențiunea respectivă, permisul de şedere provizorie sau permanentă, contractul de muncă etc);

6) certificatul care atestă gradul de dizabilitate;

7) în cazul emigrării copilului – declaraţiile autentificate de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţii, după caz:

a) a părintelui care rămâne cu domiciliul sau reşedinţa temporară în Republica Moldova, din care să rezulte acordul acestuia pentru emigrarea copilului cu celălalt părinte sau acordul pentru emigrarea copilului la celălalt părinte care este stabilit deja cu domiciliul în străinătate. În cel din urmă caz, se prezintă şi declaraţia celuilalt părinte din care să rezulte că acesta acordă spaţiul locativ şi asigură întreţinerea copilului;

b) a copilului cu vârsta peste 14 ani privind acordul acestuia la emigrare cu unul din părinți.
În cazul în care din anumite motive solicitantul nu poate obţine declaraţiile specificate, acesta prezintă hotărârea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă privind dreptul la emigrare fără acordul respectiv;

8) hotărârea instanţei de judecată privind decăderea din drepturile părinteşti definitivă şi irevocabilă – în cazul când unul din părinţii copilului este decăzut din drepturile părinteşti.
Serviciile de autorizarea emigrării cetățeanului Republicii Moldova se prestează conform tarifelor stabilite de Guvern, în funcţie de termenul comenzii, care sunt achitate de solicitant.
Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de emigrare a copilului care emigrează împreună cu cel puţin un părinte se examinează în mod gratuit. 
 

Titularul actului de identitate sau reprezentantul său legal este obligat să notifice Agenției Servicii Publice în termen de 15 zile de la pierderea sau furtul actului de identitate, pentru a preveni utilizarea acestuia de către terți în scopuri ilicite.

În caz de pierdere sau furt al cărții de identitate sau a paşaportului, titularul depune în scris o declarație în acest sens şi cererea pentru eliberarea actului de identitate nou în țară - la orice serviciu eliberare a actelor de identitate, inclusiv cele amplasate în centrele multifuncționale ale Agenției Servicii Publice, iar în străinătate - la misiunile diplomatice şi oficiile consulare (MDOC) ale Republicii Moldova. În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.

Titularul actului de identitate declarat pierdut sau furat, ori reprezentantul lui legal, este obligat să informeze Agenția Servicii Publice în cazul găsirii acestuia.

În cazul în care pentru prestarea serviciului de declarare a pierderii sau furt al paşaportului se solicită actul de identitate al solicitantului sau al reprezentantului lui legal, sau al persoanei care îl reprezintă, sau al persoanei care acţionează în interesul acestuia, prezentarea actului de identitate nu este obligatorie dacă acesta este valabil. Identitatea solicitantului sau a persoanei care îl reprezintă, precum şi valabilitatea actului de identitate se confirmă prin informaţia din Registrul de stat al populaţiei şi, după caz, se prezintă documentele ce confirmă dreptul de reprezentare.

Declaraţia de pierdere sau furt al paşaportului poate fi depusă separat, fără a fi solicitată eliberarea unui nou paşaport.

În cazul depunerii declaraţiei de pierdere sau furt al paşaportului pe numele copilului, fără solicitarea unui nou paşaport, reprezentantul legal prezintă, după caz:

• actul de identitate personal; Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 1;

• documentele de stare civilă (certificatul de căsătorie al părinţilor; certificatul de divorţ al părintelui care reprezintă copilul; certificatul de deces al părintelui decedat, precum şi alte documente de stare civilă). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 2;

• hotărârea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă cu privire la desfacerea căsătoriei, sau, după caz, cu privire la întreţinerea şi domiciliul copilului sau cu privire la decăderea din drepturile părinteşti.

În cazul copilului născut în afara căsătoriei sau al celui ai cărui părinţi au desfăcut căsătoria şi nu este stabilit părintele căruia i-au fost încredinţate întreţinerea şi domiciliul copilului prin hotărârea instanţei de judecată, părintele care reprezintă copilul depune în scris o declaraţie pe proprie răspundere prin care confirmă acest fapt.

La prestarea serviciului de declarare a pierderii sau furtului paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova solicitantul achită taxa de stat stabilită în condițiile prevederilor legale.

Valabilitatea actului de identitate declarat pierdut/furat și ulterior regăsit nu se restabilește. Acesta se perforează şi se restituie titularului, cu actualizarea în Registrul de stat al populației a statutului documentului „nevalabil, restituit titularului”, iar în cazul în care solicitantul renunţă să-l preia, se ridică şi se distruge conform procedurii stabilite.

De la data realizării condiţiilor tehnice, serviciile de declarare a pierderii sau a furtului actului de identitate, fără solicitarea unui nou document, pot fi accesibile şi prin intermediul platformei de dezvoltare a serviciilor electronice (PDSE)
 

Actele de identitate (cartea de identitate, buletin de identitate, paşaport) neridicate de titulari se păstrează la autoritatea competentă pe perioada de trei ani de la data emiterii, după care se distrug în modul stabilit.

În conformitate cu art.10, alin. (1), lit. b) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 253/2025 (în vigoare din 24.12.2025), este recunoscută, la cerere, drept cetățean al Republicii Moldova, persoana născută în străinătate, cu vârsta de peste 18 ani, care cunoaște limba română și prevederile Constituției, care nu dispune de dovada deținerii cetățeniei Republicii Moldova și care are cel puţin unul dintre părinţi, bunici sau străbunici născut pe teritoriul Republicii Moldova.

Cererea pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaştere se adresează Agenţiei Servicii Publice şi se depune personal, în țară - la oricare servicii eliberare a actelor de identitate, amplasate în centrele multifuncţionale din municipiul Chișinău, iar în cazul aflării persoanei în străinătate - la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al Republicii Moldova. 

Termenul de examinare a cererilor privind recunoaşterea cetăţeniei este de până la 1 an. Termenul de examinare a cererii pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaștere poate fi prelungit cu o perioadă necesară, determinată în mod rezonabil, pentru efectuarea demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticităţii unor înscrisuri ori a veridicităţii unor fapte atestate de documentele depuse de către solicitant sau pentru remedierea neconformităţilor identificate în procesul de examinare a cererii respective, dar care nu poate depăşi 6 luni.

Înscrisul privind domiciliul se imprimă pe partea verso a buletinelor de identitate de generaţia II şi III (modele de tip card de formatul ID-I eliberate după data de 07.03.2013).

În cazul schimbării domiciliului aceste buletine de identitate urmează a fi schimbate. În aceste situaţii, titularul buletinului de identitate este obligat să solicite la orice serviciu eliberare a actelor de identitate sau la orice centru multifuncțional eliberarea cărţii de identitate, cu prezentarea documentelor necesare pentru înregistrarea la adresa nouă de domiciliu.

Cererea pentru eliberarea extrasului (adeverinţei) privind ultima înregistrare la domiciliu şi/sau la reşedinţa temporară, a persoanei decedate se depune la orice serviciu eliberare a actelor de identitate, inclusiv din cadrul centrelor multifuncţionale de către succesorul persoanei decedate.

La depunerea cererii succesorul sau reprezentantul aistuia prezintă următoarele documente:

1. actul de identitate;
2. certificatul de deces al persoanei decedate;
3. certificatul de succesor (moştenitor) sau testamentul în cazul în care acestea au fost întocmite. Prezentarea acestor documente nu este obligatorie pentru cazurile în care informaţia este solicitată pentru realizarea unui interes legitim al solicitantului;
4. documentele de stare civilă (de naştere, căsătorie, divorţ, schimbare a numelui şi/sau a prenumelui) necesare pentru a stabili legătura şi gradul de rudenie dintre succesor şi persoana decedată – în cazul în care nu se prezintă documentele ce atestă succesiunea, moștenirea sau testamentul. Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazul în care gradul de rudenie dintre succesor şi persoana decedată poate fi stabilit în baza informaţiei din Registrul de stat al populaţiei;
5. procura autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție, ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, în cazul în care succesorul este reprezentat de mandatar.

Pentru prestarea serviciului de eliberare a adeverinței succesorul va achita tariful stabilit în funcție de termenul comenzii.

Termenul de examinare a cererii pentru cărţii de identitate sau a paşaportului poate fi modificat în vederea urgentării executării comenzii. În acest caz solicitantul depune o cerere suplimentară în acest sens, personal sau prin reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţii, sau de persoana care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale, la MDOC sau ASP, cu achitarea diferenţei de plată respectivă.

Modificarea termenului de executare a comenzii pentru eliberarea pașaportului se admite numai în cazul în care termenul comenzii de eliberare a cărţii de identitate nu depășește termenul de eliberare a pașaportului.

În locuinţa proprietate publică pasibilă de privatizare pot fi înregistrate la domiciliu sau la reşedinţa temporară persoanele incluse în bonul de repartiţie sau în alt act de repartizare legală a locuinţei respective, precum şi membrii familiei acestora în temeiul următoarelor documente:

1. actul de identitate de uz intern;

2. bonul de repartiţie a locuinţei proprietate publică, pasibilă de privatizare în condiţiile prevederilor legale, eliberat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) după data de 29 noiembrie 2015, sau, după caz, reconfirmat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) dacă a fost eliberat până la data de 29 noiembrie 2015, ori documentul justificativ eliberat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) prin care se stabileşte dreptul de folosinţă asupra locuinţei proprietate publică, pasibilă de privatizare.

Notă: În locuinţa proprietate publică pasibilă de privatizare, transmisă în folosinţă până la 29 noiembrie 2015 în temeiul contractului de închiriere încheiat în condiţiile prevederilor legale cu privire la locuinţe, în vigoare la data încheierii acestui contract, se înregistrează la domiciliu sau la reşedinţa temporară persoanele incluse în bonul de repartiţie sau în alt act de repartizare legală a locuinţei respective şi membrii familiei acestora. În cazul înregistrării persoanelor incluse în bonul de repartiţie nu se depune declaraţia de primire în spaţiul locativ de către persoanele care sunt înregistrate deja la domiciliu sau la reşedinţa temporară pe adresa respectivă.

Pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară a membrilor familiei ai persoanelor incluse în bonul de repartiţie sau în alt act de repartizare legală a locuinţei se depune declaraţia de primire în spaţiul locativ de către ultimii în cazul în care aceştia sunt înregistraţi la domiciliu sau la reşedinţa temporară pe adresa respectivă.

Pentru prestarea serviciului de înregistrare la domiciliu și/sau la reședința temporară solicitantul va achita taxa de stat de 50 lei și tariful de 50 lei. În cazul în care înregistrarea la domiciliu va avea loc concomitent cu radierea de pe adresa de domiciliu anterioară solicitantul va achita taxa de stat și tariful de 50 de lei.

Înregistrarea la reşedinţa temporară se efectuează în temeiul cererii solicitantului însoţită de următoarele documente:

1. actul de identitate de uz intern;

2. contractul de locaţiune.

Înregistrarea la reședința temporară se va efectua pe perioada pe care a fost transmisă în folosință locuința, indicată în contractul de locațiune. Pentru prestarea serviciului de înregistrare la reședința temporară solicitantul va achita taxa de stat de 50 lei și tariful de 50 lei. În cazul în care înregistrarea la reședința temporară va avea loc concomitent cu radierea de pe adresa de reședință temporară anterioară solicitantul va achita taxa de stat și tariful de 50 de lei
 

Care sunt documente necesare pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară în locuinţa proprietate privată asupra căreia solicitantul nu are dreptul de proprietate şi nu dispune de document ce atestă dreptul de folosinţă, precum și în cazul în care dreptul de proprietate al acesteia asupra locuinței în Registrul bunurilor imobile este înregistrat provizoriu (contract de locaţiune)?

Înregistrarea la domiciliu și/sau la reşedinţa temporară se efectuează în temeiul cererii solicitantului însoţită de următoarele documente:

• actul de identitate de uz intern;

• documentul ce atestă dreptul de proprietate;

Notă: Prezentarea documentelor ce atestă dreptul de proprietate asupra locuinţei nu este obligatorie, dacă autoritatea competentă poate verifica această informaţie în Registrul bunurilor imobile.

• declaraţia de primire în spaţiul locativ depusă în scris de către proprietarul sau coproprietarii locuinţei în faţa persoanei responsabile de recepţionarea cererii sau solicitantul prezintă declarația respectivă autentificată de notar ori de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie sau împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice (MPower) – în cazul în care proprietarul/coproprietarii sunt persoane fizice;

Notă: În cazul în care dreptul de proprietate asupra locuinţei în Registrul bunurilor imobile este înregistrat în temeiul contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, declaraţia de primire în spaţiul locativ pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară se depune şi de către beneficiarul întreţinerii.

• demersul de primire în spaţiul locativ depus de către proprietarul sau coproprietarii locuinţei în cazul în care aceștia sunt persoane juridice. În cazul înregistrării persoanei la domiciliu sau la reşedinţa temporară în locuinţa proprietate privată a persoanei juridice şi transmisă în folosinţă în condiţiile prevederilor legale persoanei fizice (contract de leasing etc.), solicitantul prezintă suplimentar la actul ce confirmă dreptul de proprietate demersul proprietarului, însoţit de extrasul din Registrul de stat al unităţilor de drept, pentru a stabili administratorul persoanei juridice respective.

Notă: Prezentarea acestui extras nu este obligatorie dacă persoana responsabilă de recepționarea cererii poate verifica această informaţie prin Registrul de stat al unităţilor de drept.

În cazul în care dreptul de proprietate asupra locuinţei în Registrul bunurilor imobile este înregistrat în temeiul contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, declaraţia de primire în spaţiul locativ pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară se depune şi de către beneficiarul întreţinerii.

Pentru prestarea serviciului de înregistrare la domiciliu și/sau la reședința temporară solicitantul va achita taxa de stat și tariful stabilit.

Cererea pentru eliberarea cărții de identitate pe numele persoanei care este internată într-o instituție medicală și se află în stare gravă (inconștientă, în coma) se depune de către persoana care acționează în interesul acestuia (membru de familie, rudă) la orice serviciu eliberare a actelor de identitate, inclusiv la cele amplasate în centrele multifuncționale ale Agenției Servicii Publice.

În lipsa unei astfel de persoane, actul de identitate se eliberează în urma demersului instituției medicale în cauză sau al autorității administrației publice locale, dacă persoana internată beneficiază de asistență socială.

La depunerea cererii se prezintă următoarele documente:

actul de identitate al solicitantului aflat în posesie. În cazul în care actul de identitate a fost pierdut persoana care acționează în interesul bolnavului depune declarația de pierdere a actului de identitate respectiv. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 1;

documentele de stare civilă. Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 2;

certificatul medical care atestă imobilitatea persoanei sau starea gravă (comă, boală mintală, deficiențe fizice, mintale, psihologice) și aflarea în instituția medicală ori în instituția socială, precum și imposibilitatea prelevării amprentelor digitale, după caz;

o fotografie de dată recentă de dimensiunea 10x15 cm, color, mat, pe fond alb;

actul de identitate personal al membrului de familie sau al rudei, în cazul în care în interesul solicitantului acționează una din aceste persoane. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 1;

demersul instituției medicale sau al autorității administrației publice locale și legitimația de serviciu sau actul de identitate al reprezentantului instituției medicale sau al autorității administrației publice locale, în cazul în care în interesul persoanei acționează reprezentantul acestor entități.

În conformitate cu art.10, alin. (1), lit. a) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 253/2025 (în vigoare din 24.12.2025), este recunoscută, la cerere, drept cetățean al Republicii Moldova, persoana născută în Republica Moldova, cu vârsta de peste 18 ani, care cunoaște limba română și prevederile Constituției Republicii Moldova și care nu dispune de dovada deținerii cetățeniei Republicii Moldova. 

Cererea pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaştere se adresează Agenţiei Servicii Publice şi se depune personal,  în țară - la oricare servicii eliberare a actelor de identitate, amplasate în centrele multifuncţionale din municipiul Chișinău, iar în cazul aflării persoanei în străinătate - la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al Republicii Moldova. 

La depunerea cererii se prezintă următoarele documente în original:

1. actul de identitate:

a) pașaportul cetățeanului străin, documentul de călătorie sau alt act de identitate, recunoscut sau acceptat de Republica Moldova pentru traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova în condițiile legii. În cazul în care solicitantul deține cetățenii multiple, prezintă și actele de identitate care fac dovada cetățeniei statului respectiv;

2. documentele de stare civilă ale solicitantului şi ale copiilor săi;

3. autobiografia, în care se indică:

a) datele cu caracter personal actuale și cele anterioare (nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, datele de contact);
b) cetățeniile deținute;
c) adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară, țările în care a domiciliat sau s-a aflat o perioadă ce depășește 90 de zile în ultimii 3 ani și perioada de aflare;
d) starea civilă;
e) studiile;
f) activitatea de muncă, inclusiv locurile de muncă anterioare. Solicitantul trebuie să menționeze dacă a îndeplinit sau nu serviciul militar în alt stat, sau în cadrul unor structuri paramilitare, sau a activat în cadrul unui serviciu special cu indicarea statului, perioadei, structurii militare/paramilitare /serviciului special și funcției deținute, după caz;
g) informația cu privire la activitatea soțului (soției) sau a rudei de gradul I (părinți, copii) în cadrul structurilor nerecunoscute (pretinse autorități publice), structuri de forță sau formațiuni/structuri militare ale administrației neconstituționale din regiune sau ale altor state aflate ilegal pe teritoriul acestei regiuni, cu indicarea instituției, funcției deținute și perioadei  de activitate sau declarația solicitantului că persoanele respective nu au desfășirat astfel de activități;
h) date despre soţ (soţie) şi despre rudele de gradul I (părinţi, copii) și genul de activitate practicat de către aceștia;
i) declarație pe propria răspundere precum că solicitantul nu a realizat nici o acțiune, nu se află în nici o situație și nu deține nici un statut care cad sub incidența art. 19 din Legea cetățeniei Republicii Moldovei nr. 253/2025;

4. documentul care face dovada domiciliului, reședinței temporare sau aflării pe teritoriul altui stat, în cazul persoanei care nu domiciliază în Republica Moldova;

5. certificatul de cazier detaliat. Certificatul de cazier detaliat se prezintă în cazul persoanelor cu vârsta peste 14 ani. Solicitantul de cetățenie prezintă certificatul de cazier detaliat din Republica Moldova și din ţara (ţările) al cărei (căror) cetăţean este. Persoanele cu domiciliul sau reședința temporară, ori aflate o perioadă ce depășește 90 de zile pe teritoriul altui stat, decât statul de cetățenie, prezintă certificatul de cazier detaliat şi din statul respectiv. În cazul în care solicitantul a emigrat dintr-un stat în care a avut domiciliul sau reședința temporară, iar de la data emigrării au trecut mai puțin de 3 ani, acesta este obligat să prezinte certificatul de cazier detaliat și din statul de emigrare.

În cazul în care solicitantul şi-a schimbat numele şi/sau prenumele pe parcursul vieții, certificatul de cazier detaliat se prezintă pe numele şi prenumele actuale şi pe acelea anterioare cu care s-a identificat de la vârsta de 14 ani. 

Dacă persoana și-a schimbat datele cu caracter personal anterior stabilirii domiciliului și/sau a reședinței temporare pe teritoriul statului de reședință, certificatul de cazier detaliat se prezintă în baza datelor cu care s-a identificat pe teritoriul statului respectiv.

În situația în care statul emitent al certificatului de cazier detaliat nu prevede înscrierea datelor personale ale titularului în acest document, întrucât evidența persoanelor este realizată printr-un registru electronic pe baza unui identificator unic ce include datele personale actuale și anterioare ale titularului, certificatul se consideră valabil în baza unei declarații depuse în acest sens de către solicitant.

Beneficiarii de protecţie internaţională sunt exoneraţi de obligaţia de a prezenta certificatul de cazier detaliat din ţara din care s-au refugiat.

Certificatul de cazier detaliat din Republica Moldova nu se prezintă de persoanele care depun cererea pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere la misiunea diplomatică sau oficiul consular al Republicii Moldova. Certificatul de cazier detaliat se acceptă dacă este valabil pe un termen de cel puțin două luni de la data depunerii cererii în materie de cetățenie.

În cazul în care, în certificatul de cazier detaliat nu este indicat termenul de valabilitate, acesta se consideră valabil pe o perioadă de șase luni de la data emiterii.

6. adeverința care atestă susținerea examenului de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, eliberată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării – pentru persoanele cu vârsta peste 14 ani sau certificatul de încadrare în grad de dizabilitate și documentul medical care confirmă deficiențele de vedere, auz sau comunicare - pentru persoana cu dizabilitate severă sau accentuată, care, din cauza acestor deficiențe, are limitată capacitatea de însușire a limbii române și a prevederilor Constituției;

7. două fotografii de dată recentă cu dimensiunile de 4,5x3,5 cm, color, mat, pe fond alb; 

8. consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și transmiterea transfrontalieră a acestora;

9. dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaștere (în cazul depunerii cererii respective pe teritoriul Republicii Moldova se va achita tariful de 6650 lei + 180 lei).

Documentele necesare pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova se prezintă în limba română, iar cele întocmite în altă limbă se prezintă în traducere oficială, autentificată în modul stabilit de legislaţia naţională sau tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Termenul de examinare a cererilor privind recunoaşterea cetăţeniei este de până la 1 an. Termenul de examinare a cererii pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaștere poate fi prelungit cu o perioadă necesară, determinată în mod rezonabil, pentru efectuarea demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticităţii unor înscrisuri ori a veridicităţii unor fapte atestate de documentele depuse de către solicitant sau pentru remedierea neconformităţilor identificate în procesul de examinare a cererii respective, dar care nu poate depăşi 6 luni.

Potrivit prevederilor art. 13, alin. (1) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 253/2025 (în vigoare din 24.12.2025), persoana care a renunțat la cetățenia Republicii Moldova o poate redobândi la cerere, dacă cunoaște limba română și prevederile Constituției Republicii Moldova și nu cade sub incidența prevederilor art. 19 (care prevede temeiurile  pentru refuzul acordării cetățeniei Republicii Moldova), păstrându-și, la dorință, cetățenia statului strain.

Cererea pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova pentru copil se depune de către unul dintre reprezentanții legali ai acestuia cu prezența obligatorie a copilului la orice serviciu eliberare a actelor de identitate, inclusiv din cadrul centrelor multifuncționale ale Agenţiei Servicii Publice, iar în străinătate - la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Reprezentantul legal al copilului în condițiile legii sunt părinții, tutorele,curatorul.

Exercitarea atribuţiilor de reprezentant legal al copilului separat de părinți, inclusiv al aceluia plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului de tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial este asigurată de către autoritatea tutelară teritorială. 

Cererea pentru eliberarea pașaportului, precum și alte formulare se semnează de către persoana care reprezintă copilul sau care acționează în interesul acestuia. În situația copilului cu vârsta peste 14 ani, cererea se semnează de către copil și de către persoana care îl reprezintă sau care acționează în interesul acestuia.

Reprezentantul legal al copilului (în funcție de către cine este reprezentat copilul în condițiile legii), la depunerea cererii pentru eliberarea pașaportului pe numele acestuia, prezintă următoarele documentele, în original. 

1) În cazul în care cererea se depune de către unul dintre părinții aflați în căsătorie se prezintă următoarele documente:

• actul de identitate al părintelui care îl reprezintă. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• cartea de identitate, buletinul de identitate al copilului, dacă vârsta acestuia este peste 14 ani;
• documentele de stare civilă (certificatul de naștere al copilului, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă – în cazul în care de la naștere au intervenit modificări în datele cu caracter personal ale copilului, certificatul de căsătorie al părinților). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 2);
• pașapoartele nevalabile ale copilului – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau
• declarația de pierdere sau furt al pașaportului

Părintele care reprezintă copilul depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate sau din cadrul MDOC, sau prezintă declaraţia sa, autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului pe numele copilului. 

Pentru prestarea serviciului de eliberare a pașaportului părintele achită tariful stabilit, iar în cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului precedent eliberat pe numele copilului în ţară achită și taxa de stat. În cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului la MDOC, taxa de stat nu se achită. 

2) În cazul în care cererea se depune de către unul dintre părinții care au desfăcut căsătoria:

• actul de identitate al părintelui care îl reprezintă. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• cartea de identitate, buletinul de identitate al copilului, dacă vârsta acestuia este peste 14 ani. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• documentele de stare civilă (certificatul de naștere al copilului, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă – în cazul în care de la naștere au intervenit modificări în datele cu caracter personal ale copilului, certificatul de divorț al părinților). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 2);
• pașapoartele nevalabile ale copilului – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau
• declarația de pierdere sau furt al pașaportului;
• hotărârea instanței de judecată, definitivă și irevocabilă, cu privire la desfacerea căsătoriei părinților, în cazul în care căsătoria a fost desfăcută prin intermediul instanței de judecată sau hotărârea instanței de judecată privind stabilirea întreținerii și domiciliului copilului cu unul dintre părinți sau privind decăderea din drepturile părintești a unuia din părinți.

Părintele căruia i-a fost încredinţat copilul prin hotărârea instanţei de judecată cu privire la desfacerea căsătoriei sau, după caz, cu privire la întreţinerea şi domiciliul copilului, depune, în scris, în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate sau prezintă declaraţia sa autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul său pentru eliberarea paşaportului copilului. 

Prezentarea hotărârii instanței de judecată nu este obligatorie în cazul în care se va prezenta acordul ambilor părinţi privind eliberarea paşaportului copilului, autentificat de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie ori acordul va fi declarat de ambii părinți, în scris, în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate, precum şi în cazul în care unul dintre părinţi este împuternicit de celălalt părinte de a efectua toate acţiunile juridice în vederea eliberării paşaportului pe numele copilului prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice.

În cazul părinților a căror căsătorie a fost desfăcută de organul de stare civilă sau de notar, declarația în scris, din care rezultă acordul pentru eliberarea paşaportului o depune părintele, care reprezintă copilul. Informația despre autoritatea care a desfăcut căsătoria se indică în certificatul de divorț al părintelui. 

În cazul copilului ai cărui părinți au desfăcut căsătoria și nu este stabilit părintele căruia i-au fost încredințate întreținerea și domiciliul copilului prin hotărârea instanței de judecată, părintele care reprezintă copilul depune în scris o declarație pe proprie răspundere prin care confirmă acest fapt. 

Pentru prestarea serviciului de eliberare a pașaportului părintele achită tariful stabilit, iar în cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului precedent eliberat pe numele copilului în ţară achită și taxa de stat. În cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului la MDOC, taxa de stat nu se achită.

3) În cazul în care cererea se depune de către unul dintre părinții copilului născut în afara căsătoriei:

• actul de identitate al părintelui care îl reprezintă. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• cartea de identitate, buletinul de identitate al copilului, dacă vârsta acestuia este peste 14 ani. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• documentele de stare civilă (certificatul de naștere al copilului, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă – în cazul în care de la naștere au intervenit modificări în datele cu caracter personal ale copilului). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 2); 
• pașapoartele nevalabile ale copilului – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau;
• declaraţia de pierdere sau furt al pașaportului.

Părintele care reprezintă copilului depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate declarația pe proprie răspundere precum că căsătoria cu celălalt părinte al copilului nu a fost înregistrată și nu a fost emisă o hotărâre a instanței de judecată privind stabilirea domiciliului copilului și îşi exprimă acordul pentru eliberarea pașaportului copilului. 

Pentru prestarea serviciului de eliberare a pașaportului părintele achită tariful stabilit, iar în cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului precedent eliberat pe numele copilului în ţară achită și taxa de stat.  În cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului la MDOC, taxa de stat nu se achită. 

4) În cazul copilului ai cărui părinţi sunt minori sau al cărui unic părinte este minor, care nu au dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile art. 26 din Codul Civil, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al părinţilor minori/al unicului părinte şi prezintă următoarele documente:

• actul de identitate al reprezentantului legal al părintelui minor . Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• cartea de identitate, buletinul de identitate al copilului, dacă vârsta acestuia este peste 14 ani. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• documentele de stare civilă (certificatul de naștere al copilului, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă – în cazul în care de la naștere au intervenit modificări în datele cu caracter personal ale copilului, certificatul de naștere al părintelui minor). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 2);
• pașapoartele nevalabile ale copilului – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau
• declarația de pierdere sau furt al pașaportului;

Persoana care reprezintă copilul în calitate de reprezentant legal depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate sau prezintă declaraţia sa autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului copilului.

Pentru prestarea serviciului de eliberare a pașaportului persoana care reprezintă copilul achită tariful stabilit, iar în cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului precedent eliberat pe numele copilului în ţară achită și taxa de stat. În cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului la MDOC, taxa de stat nu se achită. 

5) În cazul în care cererea se depune de către tutore sau curator, se prezintă următoarele documente:

• cartea de identitate, buletinul de identitate al tutorelui sau al curatorului, Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• cartea de identitate, buletinul de identitate al copilului, dacă vârsta acestuia este peste 14 ani. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• documentele de stare civilă (certificatul de naștere al copilului, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă – în cazul în care de la naștere au intervenit modificări în datele cu caracter personal ale copilului). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 2); 
• pașapoartele nevalabile ale copilului – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau;
• declarația de pierdere sau furt al pașaportului;
• dispoziția autorității tutelare teritoriale care confirmă instituirea tutelei sau a curatelei asupra copilului cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;
• dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copilul rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească.

Tutorele sau curatorul care reprezintă copilul depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate sau prezintă declaraţia sa autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului copilului. 

Pentru prestarea serviciului de eliberare a pașaportului tutorele sau curatorul achită tariful stabilit, iar în cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului precedent eliberat pe numele copilului achită în ţară și taxa de stat. În cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului la MDOC, taxa de stat nu se achită.

6) În cazul în care cererea se depune de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competenţă teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului separat de părinţi, inclusiv al celuia plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului de tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidenţial: 

• legitimaţia de serviciu sau actul de identitate personal al reprezentantului autorităţii tutelare teritoriale. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• cartea de identitate, buletinul de identitate al copilului, dacă vârsta acestuia este peste 14 ani. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1); 
• documentele de stare civilă (certificatul de naștere al copilului, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă – în cazul în care de la naștere au intervenit modificări în datele cu caracter personal ale copilului). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 2); 
• pașapoartele nevalabile ale copilului – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau;
• declarația de pierdere sau furt al pașaportului;
• dispoziţia autorităţii tutelare cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească; 
• dispoziţia autorităţii tutelare privind plasarea copilului în serviciul social de plasament respectiv;
• demersul autorităţii tutelare teritoriale cu privire la eliberarea pașaportului pentru copil și la împuternicirile de reprezentare a acestuia.

Reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate sau prezintă declaraţia sa autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului copilului. 

Pentru prestarea serviciului de eliberare a pașaportului reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale achită tariful stabilit, iar în cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului precedent eliberat pe numele copilului în ţară achită și taxa de stat.

7) În cazul în care cererea se depune de către autoritatea tutelară teritorială în evidenţa căreia se află copilul separat de părinţi pe motivul aflării temporare a părinților/unicului părinte pentru o perioadă mai mare de două luni în altă localitate din țară sau de peste hotare:

• legitimaţia de serviciu sau actul de identitate personal al reprezentantului autorităţii tutelare teritoriale. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• cartea de identitate, buletinul de identitate al copilului, dacă vârsta acestuia este peste 14 ani. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 1);
• documentele de stare civilă (certificatul de naștere al copilului, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă – în cazul în care de la naștere au intervenit modificări în datele cu caracter personal ale copilului). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în cazurile prevăzute (Nota 2); 
• pașapoartele nevalabile ale copilului – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau
• declarația de pierdere sau furt al pașaportului;
• demersul autorităţii tutelare teritoriale în evidenţa căreia se află copilul cu privire la eliberarea pașaportului pentru copil și la împuternicirile de reprezentare a acestuia și dispoziția autorității tutelare locale privind instituirea custodiei.

Reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul serviciului eliberare a actelor de identitate sau prezintă declaraţia sa autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului copilului. 

Pentru prestarea serviciului de eliberare a pașaportului reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale achită tariful stabilit, iar în cazul declarării pierderii sau furtului pașaportului precedent eliberat pe numele copilului în ţară achită și taxa de stat. 
 

Cererea pentru eliberarea cărții de identitate copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului de tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial se depune de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului, cu prezența obligatorie a copilului, la orice serviciu eliberare a actelor de identitate, inclusiv la cele amplasate în centrele multifuncționale ale Agenţiei Servicii Publice.

La depunerea cererii reprezentantul autorității tutelare teritoriale prezintă, după caz, următoarele documente: 

1. certificatul de naștere al copilului. Prezentarea certificatului de naștere nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 2;

2. legitimația de serviciu sau actul de identitate personal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 1; 

3. dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească. 

4. dispoziția autorității tutelare teritoriale privind plasarea copilului în serviciul social de plasament respectiv; 

5. demersul autorității tutelare teritoriale cu privire la eliberarea cărții de identitate pe numele copilului şi la împuternicirile de reprezentare a acestuia. Serviciul de eliberare a primei cărţi de identitate se prestează în mod gratuit în termenul maximal stabilit pentru prestarea serviciului respectiv.

Cererea pentru eliberarea cărții de identitate pe numele copilului plasat în serviciul tutelă/curatelă se depune de către reprezentantul legal corespunzător (tutorele/curator), cu prezenţa obligatorie a copilului, la orice serviciu eliberare a actelor de identitate, inclusiv la cele amplasate în centrele multifuncționale ale Agenţiei Servicii Publice.
La depunerea cererii tutorele sau curatorul prezintă următoarele documente:

1. certificatul de naștere al copilului. Prezentarea certificatului de naștere nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 2;

2. actul de identitate al reprezentantului legal corespunzător. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în cazurile prevăzute Nota 1.

3. actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei (dispoziţia autorităţii tutelare teritoriale, hotărârea instanței de judecată definitivă şi irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui/curatorului).

Serviciul de eliberare a primei cărți de identitate se prestează în mod gratuit în termenul maximal stabilit pentru prestarea serviciului respectiv.