Înregistrează afacerea

Societate cu răspundere limitată (SRL)

• actul de constituire se semnează de toţi fondatorii;
• dacă înregistrarea nu a avut loc în termen de 3 luni de la data semnării a actului de constituire, fondatorii societăţii se eliberează de obligaţiile ce decurg din părţile lor sociale, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
• actul de constituire trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 Cod Civil şi art.13 din Legea nr.135/2007.
• societatea poate fi constituită de una sau de mai multe persoane fizice şi/sau juridice cărora legea nu le interzice aceasta;
• denumirea deplină a societăţii va include, în mod obligatoriu, cuvintele “societate cu răspundere limitată” scrise în limba de stat, iar denumirea prescurtată va conţine abrevierea “S.R.L.”;
• mărimea capitalului social al societăţii se stabileşte de către fondatori în statut;
• în calitate de aport la capitalul social pot fi creanțele, drepturile asupra obiectului de proprietate intelectuală, precum și alte drepturi patrimoniale;
• obiect al aportului în natură poate fi orice bun aflat în circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului în natură va fi indicat în actul de constituire;
• aporturile în natură se evaluează în bani de către un evaluator independent şi se aprobă de adunarea generală a asociaţilor;
• actul de constituire al societăţii prevede modalitatea de aprobare a rezultatelor evaluării aportului în natură de către adunarea generală a asociaţilor;
• bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societăţii, dacă actul de constituire nu prevede altfel;
• partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel;
• asociatul poate deţine o singură parte socială, care nu este mai mică de un leu;
• părţile sociale pot avea mărimi diferite;
• partea socială trebuie să se împartă fără rest la o unitate exprimată în lei.

Societatea pe acţiuni (SA)

• în denumirea deplină şi cea prescurtată trebuie să se includă sintagma în limba de stat „societate pe acţiuni” sau abrevierea „S.A.”;
• se constituie prin actul de constituire sau prin contractul de societate şi statutul societăţii;
• actul de constituire şi statutul trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 Cod Civil şi art. 35 al Legii nr.1134/1997, iar contractul – datele prevăzute la art.33 al Legii nr.1134/1997.
• societatea poate fi constituită de una sau de mai multe persoane fizice şi juridice, numărul cărora nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială constituită dintr-o singură persoană;
• capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 600 mii lei;
• societatea este obligată să constituie un capital de rezervă de cel puţin 10% din mărimea capitalului social;
• bunurile care fac parte din domeniul public pot fi transmise în calitate de aport la capitalul social numai cu drept de folosinţă. Bunurile care aparţin achizitorului de acţiuni cu drept de administrare economică sau gestionare operativă nu pot fi aduse ca aport la capitalul social fără acordul proprietarului acestor bunuri;
• la procesul-verbal al adunării generale se anexează actele prevăzute la art.63 alin.3 al Legii 1134/1997.
• fiecare exemplar al procesului-verbal al adunării generale a acţionarilor va fi semnat de către preşedintele şi secretarul adunării g

Asociaţia de coproprietari în condominiu (APC)

• este persoană juridică de drept privat organizată sub forma juridică de asociaţie în scopul administrării condominiului, având ca membri doar proprietarii din condominiu;
• condominiu este ansamblu format dintr-un teren cu una sau, în condiţiile art.10 din Legea nr.187/2022, mai multe clădiri în care există unităţi care fac obiectul dreptului de proprietate exclusivă şi părţi comune care fac obiectul dreptului de proprietate comună, care sunt destinate folosinţei sau utilităţii mai multor proprietari. Pot fi organizate sub formă de condominiu:
  • un teren cu una sau mai multe clădiri cu două sau mai multe unităţi şi părţi comune;
  • un teren cu un ansamblu rezidenţial format din mai multe case individuale şi/sau clădiri cu altă destinaţie, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care există unităţi şi părţi comune;
  • orice alte clădiri care au în componenţă unităţi deţinute cu drept de proprietate exclusivă, precum şi un teren, amenajări şi/sau servicii, care fac obiect de drept al proprietăţii comune pe cote-părţi.
• denumirea APC trebuie să conţină cuvintele „Asociaţia de Proprietari din Condominiu” și abrevierea acestora „A.P.C.”, precum şi elemente de identificare.
• APC se constituie prin asocierea obligatorie a proprietarilor de bunuri imobile, amplasate pe un anumit teritoriu, cu forma juridică de organizare asociaţie şi activează în baza statutului;
• hotărârea de înfiinţare a APC trebuie să fie în formă scrisă şi să conţină lista şi semnăturile proprietarilor ori reprezentanţilor care adoptă hotărârea. Aceasta se consideră adoptată şi este valabilă dacă:
  • este semnată de către proprietarii a cel puţin 5 unităţi din condominiul cu destinaţie locativă ori, dacă acest condominiu are mai puţin de 10 unităţi, de către mai mult de 1/2 din proprietarii din acest condominiu; sau
  • este semnată de către mai mult de 1/2 din proprietarii din condominiul care nu este condominiu cu destinaţie locativă;
• procesul-verbal al adunării generale a APC se semnează de către președintele și secretarul ședinței și trebuie că corespundă cerinţelor prevăzute la art.39 al Legii nr.187/2022;
• la procesul-verbal se anexează (art.39 alin.(2) al Legii nr.187/2022):
  • tabelul convocator, dacă s-a folosit;
  • lista proprietarilor care au dreptul de a participa la adunarea generală, în care proprietarii (sau reprezentanții lor) s-au înregistrat conform alin. (3) art. 36 al Legii nr.187/2022;
  • copiile de pe împuternicirile reprezentanților, certificate prin semnătura secretarului ședinței.
• statutul trebuie să conţină prevederile stipulate la art.23 alin.(3) din Legea nr.187/2022, precum şi informaţia privind numărul cadastral, după caz, al terenului şi/sau al clădirii.

Asociaţia proprietarilor de garaje (APG)

• activează în baza statutului-model al APG aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.365 din 06.04.1998;
• ţinând cont de faptul că, A.P.G. se înfiinţează, de regulă, pe baza cooperativelor de construcţie a garajelor, înregistrarea A.P.G. se va produce prin reorganizarea C.C.G. în A.P.G.;
• membru al APG poate deveni persoana care a atins vârsta de 18 ani şi este proprietar de garaj;
• în denumirea Asociaţiei se vor utiliza cuvintele „Asociaţia proprietarilor de garaje” urmată de cifre sau nume concret sau iniţialele „A.P.G.”;
• în cazul în care la înregistrarea de stat se prezintă procesul-verbal al adunării reprezentanţilor, se va prezenta obligatoriu şi procesul-verbal al adunării generale prin care aceştia au fost aleşi.

Asociaţia proprietarilor de locuinţe privatizate (APLP)

• se constituie cu formă juridică de organizare – cooperativă de consum (art. 22 din Legea nr.1324/1993);
• este necesar ca în imobil (inclusiv cămin) cel puţin 60% din numărul total de apartamente să fie privatizate. Numărul total de apartamente din blocul de locuinţe va fi indicat de către administrator sub proprie răspundere;
• numărul de apartamente în APLP nu poate depăşi 500;
• activează în baza Statutului-model (Anexa nr.5 la Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993);
• denumirea asociaţiei va include cuvintele „Asociaţia de proprietari ai locuinţelor privatizate” urmată de cifre sau iniţialele „APLP”;
• la înregistrarea de stat se prezintă lista apartamentelor privatizate şi copiile contractelor de vânzare – cumpărare;
• administratorul APLP trebuie să fie membru al acesteia;
• la înregistrarea de stat a APLP se va verifica prin Programul „Registru” ca bunul imobil să nu se afle în componenţa ACC sau APLP înregistrat anterior.

Agent de asigurare

• este o persoană fizică sau o persoană juridică, care deţine din partea unui asigurător o împuternicire valabilă, în formă scrisă (contract de mandat), pentru a acţiona în numele acestuia;
• este intermediar în asigurare;
• calitatea de agent de asigurare este incompatibilă cu cea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare;
• agentul de asigurare persoană juridică trebuie să întrunească următoarele condiţii:
  • să aibă ca obiect de activitate numai intermedierea în asigurări;
  • să dispună de un capital social, vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 100000 de lei, menţinut în bunuri imobile sau în contul bancar a cărui pondere nu trebuie să fie mai mică de 50% din valoarea capitalului social;
  • să nu fi fost declarat anterior insolvabil şi să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare, de insolvabilitate sau de lichidare la data solicitării contractului de mandat de la asigurător;
  • fondatorii acestuia nu au fost persoane cu funcţii de conducere în cadrul unui intermediar în asigurări declarat insolvabil sau care se află în procedură de insolvabilitate;
  • să cuprindă obligatoriu în denumire sintagma „agent de asigurare”;
  • să aibă asociaţi şi/sau acţionari, precum şi persoane cu funcţii de conducere, fără antecedente penale;
  • să dispună de un administrator care să întrunească condiţiile de pregătire şi de experienţă pentru această funcţie şi să deţină certificatul de calificare în domeniul asigurărilor obţinut în conformitate cu actele normative ale autorităţii de supraveghere.

Asigurătorul (reasigurătorul)

• se constituie sub formă juridică de organizare de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine;
• se înregistrează cu avizul autorităţii de supraveghere. Avizul autorităţii de supraveghere se va verifica şi pentru înregistrarea modificărilor în actele de constituire şi în datele din Registrul de stat pot fi fondatori şi acţionari persoane fizice şi/sau persoane juridice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.9 alin.(4) al Legii nr. 92/2022).
• Nu poate fi fondator sau acţionar persoana juridică în proces de lichidare sau de insolvabilitate şi nici persoana căreia i s-a impus restricţia legală de a constitui societate comercială;
• cerinţa de capital minim, reprezentată de capitalul propriu al societăţii de asigurare sau de reasigurare, constituie cel puţin (pragul absolut):
  • echivalentul în lei a 2200000 euro (la cursul oficial al leului moldovenesc comunicat de Banca Naţională a Moldovei) – pentru societăţile de asigurare care desfăşoară activitate în categoria „asigurări generale” şi nu cad sub incidenţa lit. b;
  • echivalentul în lei a 3200000 euro (la cursul oficial al leului moldovenesc comunicat de Banca Naţională a Moldovei) – pentru societăţile de asigurare care desfăşoară activitate în categoria „asigurări generale” şi care subscriu integral sau parţial şi riscurile din clasele de asigurare 10–15 din compartimentul B al anexei la Legea nr. 92/2022;
  • echivalentul în lei a 3200000 euro (la cursul oficial al leului moldovenesc comunicat de Banca Naţională a Moldovei) – pentru societăţile de asigurare care desfăşoară activitate în categoria „asigurări de viaţă”;
  • echivalentul în lei a 3200000 euro (la cursul oficial al leului moldovenesc comunicat de Banca Naţională a Moldovei) – pentru societăţile de reasigurare care desfăşoară exclusiv activitate de reasigurare;
  • totalul sumelor prevăzute la lit. a şi c sau b şi c – pentru societăţile de asigurare compozite care practică activitatea simultană.
• la momentul înregistrării de stat, asigurătorul sau reasigurătorul trebuie să întrunească cerinţa de capital minim prevăzută la lit. e) şi să dispună de mijloacele băneşti depuse integral în formă bănească într-un cont bancar de către fondatorii săi. Societăţile de asigurare sau de reasigurare calculează contravaloarea în lei a cuantumurilor în euro, cu efect de la data de 31 decembrie a fiecărui an, în funcţie de cursul oficial comunicat de Banca Naţională a Moldovei pentru data de 31 octombrie.
• denumirea completă a asigurătorului care desfăşoară activitate la categoria „asigurări de viaţă” trebuie să conţină în mod obligatoriu cuvintele „asigurări de viaţă” sau cuvinte derivate de la acestea. Denumirea completă a reasigurătorului care desfăşoară activitate exclusiv în reasigurare trebuie să conţină în mod obligatoriu cuvântul „reasigurare” sau un cuvânt derivat de la acesta. Nu se admite folosirea în denumirea asigurătorului (reasigurătorului) a însemnelor identice ori asemănătoare însemnelor din denumirile asigurătorilor (reasigurătorilor) înfiinţaţi anterior dacă denumirea primului poate fi confundată cu aceste denumiri. Prezenta interdicţie nu se extinde asupra asigurătorului (reasigurătorului) afiliat în cazul în care acesta foloseşte denumirea organizaţiei la care este afiliat.

Activitatea particulară de detectiv şi pază

• activitatea organizaţiilor de pază şi detectiv străine, desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova se interzice;
• organizaţiilor de detectiv şi pază străine, cetăţenilor străini şi apatrizilor li se interzice:
  • să desfăşoare activitate de detectiv şi pază în calitate de întreprinzător individual;
  • să fondeze ori să participe ca asociat la constituirea de organizaţie de detectiv şi pază;
  • să aibă în subordine organizaţie particulară de detectiv şi de pază ori subdiviziune specializată de pază;
• genurile permise activităţii particulare de detectiv şi de pază sunt specificate la art.6 al Legii nr.283/2003 cu privire la activitatea particulară de detectiv şi pază. Organizaţia particulară de pază nu are dreptul de a practica o altă activitate de întreprinzător, cu excepţia vânzării-cumpărării utilajului necesar pentru desfaşurarea activităţii particulare de pază (art.22 alin.(2) din Legea nr.283/2003);
• restricţiile în activitatea detectivului particular sunt prevăzute la art.20 al Legii nr.283/2003;
• Regulamentul-tip al activităţii particulare de pază este aprobat prin Legea nr. 283/2003 (anexa nr.2).
• administratorul întreprinderii, pentru desfăşurarea activităţii, este necesar să întrunească condiţiile prevăzute la art.22 alin.(3) al Legii nr.283/2003.

Asociaţia de economii şi împrumut

• asociaţia de economii şi împrumut este organizaţie necomercială cu statut juridic special, constituită benevol de persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu şi persoane juridice, asociate pe principii comune, care acceptă de la membrii săi depuneri de economii, le acordă acestora împrumuturi, precum şi alte servicii financiare;
• denumirea deplină a asociaţiei va conţine în mod obligatoriu sintagma “Asociaţia de Economii şi Împrumut” sau abrevierea “A.E.Î.”
• adunarea de constituire a asociaţiei:
  • hotărăşte asupra constituirii asociaţiei;
  • aprobă statutul asociaţiei;
  • aprobă prima componenţă a consiliului, pe un termen de 2-4 ani, astfel încât să se respecte prevederile art.41 alin.(2) al Legii nr. 139/2007, şi componenţa comisiei de cenzori a asociaţiei;
  • stabileşte persoana (persoanele) împuternicită să reprezinte asociaţia la înregistrarea acesteia;
  • soluţionează alte probleme privind iniţierea activităţii asociaţiei.
• asociaţia nu poate avea mai puţin de 50 de membri;
• nu poate fi administrator al asociaţiei persoana care ocupă altă funcţie în aceeaşi asociaţie, cu excepţia funcţiei de membru al comitetului de creditare; este administrator al altei asociaţii, cu excepţia prevăzută la art.55 alin.(4) al Legii nr. 139/2007; prin legislaţie sau prin hotărîre a instanţei judecătoreşti, este lipsită de dreptul de a deţine funcţia respectivă, deţine funcţii în organele de conducere ale instituţiilor financiare sau organizaţiilor de creditare nebancare;
• calitatea de membru al asociaţiei trebuie să întrunească condiţiile stabilite în art.17 din Legea nr.139/2007;
• documentele de constituire ale asociaţiei sunt:
  • procesul-verbal al adunării de constituire, la care se anexează lista - fondatorilor cu semnăturile acestora;
  • statutul (care va cuprinde datele prevăzute la art.26 din Legea nr.139/2007).
• documentele de constituire se semnează de către preşedintele şi secretarul adunării de constituire;
• la înregistrarea de stat a asociaţiei se depune avizul autorităţii de supraveghere (Banca Naţională a Moldovei).

Banca

• se constituie sub forma juridică de organizare – societăţi pe acţiuni (art.16 alin.(2) al Legii 202/2017);
• la înregistrarea iniţială se prezintă hotărîrea cu privire la acordarea aprobării prealabile de constituire a băncii respective, eliberată de către Banca Națională a Moldovei. Termenul de valabilitate a hotărîrii respective este de 5 luni de la data comunicării;
• la înregistrarea iniţială se prezintă avizul Băncii Naţionale a Moldovei;
• sediul băncii, persoană juridică din Republica Moldova, trebuie să fie situat pe teritoriul Republicii Moldova și indicat în statutul băncii;
• capitalul iniţial al băncii nu poate fi mai mic de 100 de milioane de lei (art. 9 alin. (1) al Legii nr. 202/2017);
• denumirea băncii trebuie să conţină cuvântul „bancă” sau derivate ale lui;
• organul de conducere al băncii este reprezentat de consiliul şi executivul acesteia:
• consiliul băncii este format dintr-un număr impar de membri persoane fizice, dar nu mai puţin de trei. Membrii consiliului sînt aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru un termen de pînă la 4 ani. Membrii consiliului pot fi realeși pentru un nou termen. Majoritatea membrilor consiliului trebuie să fie persoane care nu sînt afiliate băncii, cu excepţia afilierii determinate de calitatea de membru al consiliului acesteia;
• organul executiv este format din cel puțin 3 membri persoane fizice, numiți de către consiliul băncii pe un termen stabilit de statutul băncii. Membrii organului executiv pot fi realeși pentru un nou termen.
• atribuțiile consiliului şi organului executiv se stabilesc în statutul băncii și reglementările interne ale acesteia, cu respectarea prevederilor art. 41 şi 42 ale Legii nr. 202/2017 și ale actelor normative ale Băncii Naționale a Moldovei emise în aplicarea acesteia, și nu pot fi delegate altor persoane;
• statutul băncii trebuie să specifice denumirea, adresa, obiectul activităţii, atribuțiile organului de conducere, cuantumul capitalului social, tipul, numărul, valoarea nominală a acţiunilor şi drepturile de vot legate de ele, obligativitatea deţinătorilor direcţi, indirecţi şi a beneficiarilor efectivi de a prezenta informaţia solicitată de către bancă pentru asigurarea conformării acesteia prevederilor Legii nr. 202/2017;
• băncile pot desfăşura, în limita licenţei acordate, activităţi specificate la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 202/2017. Băncile nu pot desfăşura alte activităţi în afara celor permise potrivit legii enunţate.

Banca-punte

• persoană juridică ce îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
  • capitalul social este deţinut de către Ministerul Finanțelor;
  • este controlată de Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, în sensul celor prevăzute la art. 231 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 232/2016 şi, în particular, având în vedere dispoziţiile art. 122 alin. (1) al Legii menţionate;
  • este creată în scopul de a primi şi a deţine unele sau toate acţiunile sau alte instrumente de proprietate emise de o bancă supusă rezoluţiei ori unele sau toate activele, drepturile şi obligaţiile uneia sau mai multor bănci supuse rezoluţiei, în vederea păstrării accesului la funcţiile critice şi a vânzării băncii.
• înregistrarea de stat a băncii-punte se face în regim de urgenţă, doar în baza actului constitutiv și a solicitării Băncii Naționale a Moldovei. Celelalte acte prevăzute de lege pentru înregistrarea de stat sunt depuse în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării de stat;
• conţinutul documentelor privind constituirea băncii-punte este aprobat de către Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie;
• consiliul de supraveghere al băncii-punte este constituit din 2 membri desemnați de către Banca Națională a Moldovei și un membru desemnat de către Ministerul Finanțelor;
• consiliul de supraveghere al băncii-punte desemnează organul executiv al acesteia;

Biroul istoriilor de credit

• se constituie sub formă juridică de organizare de societate cu răspundere limitată sau de societate pe acţiuni;
• prestează servicii de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit, precum şi de prezentare a rapoartelor de credit, şi servicii aferente;
• este obligat să deţină licenţă pentru activitatea de prestare a serviciilor de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit, precum şi de prezentare a rapoartelor de credit şi de prestare a serviciilor aferente;
• nu este în drept să desfăşoare alte activităţi decât cele prevăzute de Legea nr.122/2008 (art.11 alin. (2)).

Broker de asigurare şi/sau de reasigurare

• în calitate de broker de asigurare este persoană juridică înregistrată în Republica Moldova care negociază pentru clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi sau reasiguraţi ori potenţiali asiguraţi sau reasiguraţi, încheierea de contracte de asigurare şi/sau de reasigurare, prestează servicii de consultanţă şi evaluare a riscurilor şi acordă asistenţă pe durata derulării contractelor sau în legătură cu regularizarea daunelor;
• în calitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare poate activa orice persoană juridică organizată sub formă de societate pe acţiuni ori de societate cu răspundere limitată, care dispune de licenţă de activitate, eliberată în condiţiile Legii nr.92/2022 şi ale actelor normative ale autorităţii de supraveghere;
• brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare trebuie să întrunească următoarele condiţii:
  • să corespundă cerinţelor prevăzute la lit. c);
  • să dispună de un capital social, vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 400000 de lei, menţinut în bunuri imobile sau în contul bancar a cărui pondere nu trebuie să fie mai mică de 50% din valoarea capitalului social;
  • să desfăşoare activitate de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări;
  • să nu fi fost declarat anterior insolvabil şi să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare, insolvabilitate sau de lichidare la data solicitării licenţei;
  • fondatorii acestuia nu au fost persoane cu funcţii de conducere în cadrul unui intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări declarat insolvabil sau care se află în procedură de insolvabilitate;
• denumirea brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare trebuie să conţină una dintre sintagmele: „broker de asigurare”, „broker de asigurare şi/sau reasigurare” sau „broker de reasigurare”, după caz. Nu se admite folosirea în denumirea brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare a însemnelor identice ori asemănătoare celor din denumirile brokerilor înfiinţaţi anterior dacă denumirea primului poate fi confundată cu aceste denumiri.

Bursa de mărfuri

• se constituie cu forma juridică de organizare societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;
• mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1 milion de lei;
• cota-parte a fiecărui fondator şi membru al bursei de mărfuri în capitalul social nu poate depăşi 10%;
• fondatori ai bursei de mărfuri nu pot fi:
  • autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
  • băncile şi instituţiile de credit;
  • companiile şi fondurile de asigurări şi investiţionale, companiile fiduciare;
  • organizaţiile (asociaţiile) şi fundaţiile obşteşti, religioase, politice şi filantropice;
  • persoanele fizice care, conform legii, nu sunt în drept să desfăşoare activitatea de întreprinzător;
• bursa are denumire proprie, în care trebuie indicat tipul bursei (deschise sau închise) şi obiectul de activitate prin care bursa se deosebeşte de celelalte;
• statutul bursei de mărfuri în afară de prevederile stabilite de legislaţie, va cuprinde:
  • numărul maxim al membrilor bursei;
  • modul de acordare a calităţii de membru al bursei, de suspendare şi de retragere a acestei calităţi;
  • drepturile şi obligaţiile membrilor bursei şi ale altor participanţi la comerţul de bursă;
  • modul de soluţionare a litigiilor ce apar în procesul comerţului de bursă, precum şi în alte probleme de activitate a bursei, filialelor şi a altor subdiviziuni separate ale acesteia;
• membri ai bursei de mărfuri nu pot fi:
  • funcţionarii bursei respective sau ai oricărei burse de mărfuri;
  • întreprinderile ai căror conducători (locţiitori ai conducătorilor sau conducătorii filialelor şi a altor subdiviziuni separate ale acestora) sunt funcţionari ai bursei respective;
  • băncile şi instituţiile de credit, companiile şi fondurile de asigurare şi de investiţii, companiile fiduciare;
  • autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
  • organizaţiile (asociaţiile) şi fundaţiile obşteşti, religioase, politice şi filantropice;
  • persoanele fizice care, conform legii, nu au dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător.

Casa de amanet (lombardul)

• denumirea completă şi cea abreviată a casei de amanet (lombardului) trebuie să conţină cuvântul “Lombard”;
• capitalul social al casei de amanet (lombardului) trebuie să constituie 250000 lei moldoveneşti pentru municipii şi, respectiv, 150000 lei moldoveneşti pentru localităţile rurale. Capitalul social al casei de amanet (lombardului) se formează din mijloace băneşti şi bunuri imobiliare. La fondarea casei de amanet (lombardului) cota bunurilor imobiliare nu trebuie să depăşească 25% din capitalul social.
• fondul de rezervă al casei de amanet (lombardului) trebuie să constituie cel puţin 15% din mărimea capitalului social;
• activitatea de întreprinzător în domeniul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase se desfăşoară în bază de licenţă. Activităţile cu metale preţioase şi pietre preţioase includ:
• comercializarea articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase;
• fabricarea şi repararea (restaurarea) articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase;
• faţetarea pietrelor preţioase;
• achiziţionarea de la populaţie a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase ce se conţin în articole şi în resturi;
• colectarea şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase;
• funcţionarea caselor de amanet cu amanetare a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase.

Casa de schimb valutar

• se ocupă numai cu operaţiuni de cumpărare a valutei străine de la persoane fizice şi operaţiunile de vânzare a valutei străine persoanelor fizice din contul mijloacelor proprii;
• suma minimală depusă în capitalul social pentru primirea licenţei trebuie să fie de 500 000 mii lei;
• în denumire se vor utiliza cuvintele „Casă de schimb valutar” şi numele concret al întreprinderii.

Centrul medicilor de familie

• activitatea centrului medicilor de familie nu constituie activitate de întreprinzător şi nu pot fi fondatori ai persoanei juridice cu scop lucrativ;
• centrul medicilor de familie este persoana juridică şi se fondează de doi sau mai mulţi medici de familie titulari ai practicilor;
• înregistrarea de stat a centrului medicilor de familie se efectuează conform procedurii înregistrării de stat a persoanelor juridice. Pentru înregistrarea de stat vor fi depuse următoarele documente:
• cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
• declaraţia de fondare a centrului medicilor de familie, conform modelului aprobat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
• regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat de Minister;
• avizul Ministerului, conform modelului aprobat de acesta.
• medicul de familie poate fi fondator doar al unui centru al medicilor de familie;
• centrul medicilor de familie poate avea denumire proprie, conform modelului: denumire completă - Centrul medicilor de familie (denumire proprie); denumire prescurtată – CMF (denumire proprie).
• denumirea CMF urmează să corespundă cerințelor stipulate expres în art.9 al Legii nr.220/2007, pct. 55 al Regulilor de organizare a asistenței medicale primare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.988/2018.

Cooperativa de construcţie a garajelor (CCG)

• activează în baza Statutului-model al CCG, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.365 din 06.04.1998 cu forma juridică de organizare – cooperativă de consum;
• membru al CCG poate deveni persoana care a atins vârsta de 18 ani;
• în denumirea cooperativei se vor utiliza cuvintele „Cooperativa de construcţie a garajelor” urmată de cifre sau nume concret sau iniţialele „CCG”;
• în cazul în care la înregistrarea de stat se prezintă procesul-verbal al adunării reprezentanţilor, se va prezenta obligatoriu şi procesul-verbal al adunării generale prin care aceştia au fost aleşi.

Cooperativa de consum

• cooperativa de consum se înfiinţează prin hotărâre adoptată de adunarea de constituire, la care trebuie să participe cel puţin 7 persoane;
• la adunarea de constituire:
  • se întocmeşte lista persoanelor care depun părţi sociale şi se indică numărul de părţi sociale subscrise;
  • se adoptă statutul cooperativei de consum;
  • se aleg organele de conducere şi de control;
  • se soluţionează alte probleme vizând constituirea cooperativei şi demararea activităţii ei.
• Hotărârea adunării de constituire se consemnează în procesul-verbal al adunării generale şi semnează de preşedintele şi secretarul adunării;
• organizarea activităţii cooperativei de consum se reglementează de Legea cooperaţiei de consum nr.1252/2000 şi de statutul ei, elaborat pe baza unui statut-cadru aprobat de congresul cooperaţiei de consum.

Cooperativa de întreprinzător

• documentul de constituire a cooperativei de întreprinzător este statutul;
• membru al cooperativei – persoană juridică sau fizică care practică activitatea de întreprinzător;
• denumirea deplină a cooperativei va conţine sintagma „cooperativă de întreprinzător”, iar cea prescurtată – iniţialele „C.Î.”.
• organizaţia care nu corespunde cerinţelor Legii nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător nu este în drept să folosească în denumirea sa „cooperativă de întreprinzător”;
• dacă numărul membrilor cooperativei este mai mare de 30 se constituie în mod obligatoriu consiliul cooperativei.

Cooperativa de producţie

• actul constitutiv al cooperativei este statutul semnat de fondatori;
• statutul va cuprinde datele prevăzute la art.9 din Legea nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie;
• denumirea cooperativei se va compune dintr-o denumire proprie însoţită de menţiunea „cooperativa de producţie” sau de iniţialele „C.P.”
• orice membru al cooperativei poate să deţină numai o cotă de participare. Mărimea cotei de participare trebuie să fie divizibilă la 10. Mărimea cotei de participare deţinute de un membru al cooperativei nu poate depăşi 20% din capitalul social al cooperativei;
• dacă numărul membrilor cooperativei este mai mare de 50, obligatoriu se constituie Consiliul cooperativei.

Cooperativele

• se constituie prin statut întocmit în limba de stat, semnat de către toţi membrii fondatori. Statutul va conţine datele prevăzute la art.283 Cod Civil;
• cooperativa nu poate avea mai puţin de 5 membri. Calitatea de membru de cooperativă o poate avea persoana fizică de la 16 ani şi persoana juridică;
• denumirea cooperativei trebuie să conţină cuvîntul „cooperativă” şi să indice în limba de stat scopul principal al activităţii sale;
• cooperativa are un capital social variabil, care reprezintă suma tuturor participaţiunilor membrilor cooperativei în conformitate cu statutul ei;
• organul suprem de conducere al cooperativei este adunarea generală a membrilor ei. În cooperativa cu peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori, care va exercita controlul asupra activităţii organelor executive;
• organele executive ale cooperativei sunt – consiliul de administraţie şi preşedintele cooperativei şi se subordonează consiliului de observatori şi adunării generale;
• preşedinte al cooperativei poate fi doar membru al cooperativei;
• chestiunile care ţin de competenţa exclusivă a adunării generale a membrilor cooperativei sunt prevăzute la art.286 alin.(5) Cod Civil.

Fond de investiţii

• se constituie sub formă de societate pe acţiuni, participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare, care:
• atrage mijloace prin plasarea acţiunilor proprii;
• exercită sistematic investirea şi reinvestirea mijloacelor atrase în valori mobiliare ale altor emitenţi, şi
• în care cota medie anuală a valorilor ale altor emitenţi în valoarea de la balanţă a activelor totale constituie cel puţin 35%;
• activitatea fondului de investiţii nu poate fi cumulată cu alte genuri de activitate;
• tipurile şi clasele fondurilor de investiţii sunt prevăzute la art.3 din Legea cu privire la fondurile de investiţii;
• fondatori ai fondului de investiţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale;
• statutul fondului de investiţii trebuie să conţină prevederile art.35 alin.(1) al Legii nr.1134/1997 şi art.5 alin.(2) al Legii nr.1204/1997;
• denumirea întreagă a fondului de investiţii va include:
  • cuvintele „fond de investiţie”;
  • menţiunea tipului de fond;
  • numele concret al fondului, care permite a-l deosebi de alte organizaţii;
• capitalul social al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale trebuie să conţină cel puţin 1 milion de lei fiecare;
• managerul fondului de investiţii poate fi numai organizaţia de administrare a investiţiilor cu statut de persoană juridică;
• nu pot fi fonduri de investiţii, băncile, grupele financiar-industriale, companiile de asigurare, fondurile de pensii, precum şi societăţile pe acţiuni rezultate în urma aplicării prevederilor art.31 alin.(1) lit.b) al Legii 1204/1997.

Fond nestatal de pensii

• se constituie cu statut de organizaţie necomercială;
• membru al fondului este persoana fizică care depune contribuţii sau în numele căreia o altă persoană ori patronul face defalcări în fond şi care are dreptul să primească pensie suplimentară;
• fondurile se înfiinţează în baza actului de constituire;
• denumirea fondului va cuprinde:
  • cuvintele „fond nestatal de pensii” sau iniţialele „F.N.P.”;
  • denumirea concretă a fondului, ce permite a-l deosebi de celelalte fonduri;
  • denumirea completă a fondului poate să cuprindă şi alte date care nu sunt în contradicţie cu legislaţia;
• fondatori ai fondului de tip închis pot fi orice persoane fizice sau juridice, înregistrate în calitate de întreprinzători în conformitate cu legislaţia în vigoare, care corespund criteriilor stabilite de Guvern.
• fondatori ai fondului de tip deschis pot fi:
  • băncile care deţin autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei de a desfăşura activităţi financiare;
  • societăţile de asigurări, înregistrate în Republica Moldova, care deţin licenţă pentru desfăşurarea activităţii de asigurare.
• numărul fondatorilor fondului nu este limitat;
• fondul poate fi înfiinţat şi de un singur fondator;
• se înregistrează cu avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (art.7 alin. (1) lit.c) al Legii nr.220/2007).

Grupa financiar-industrială

• conform Legii nr.1418/2001 sunt următoarele tipuri ale grupelor financiar-industriale:
  • grupă financiar-industrială;
  • grupă financiar-industrială transnaţională;
  • grupă financiar-industrială interstatală;
  • companie centrală a grupelor financiar-industriale.
• membrii grupei financiar-industriale pot fi persoanele specificate la art.6 al Legii nr.1418/2001 cu excepţia organizaţiilor obşteşti şi religioase;
• denumirea – în mod obligatoriu conţine denumirea deplină a cuvintelor „grupa financiar-industrială”, „grupa financiar-industrială transnaţională” sau „grupa financiar-industrială interstatală”.
• Utilizarea cuvintelor „financiar-industrială” în denumirea oricărei alte persoane juridice în afară de compania centrală a grupei financiar-industriale nu se admite;
• compania centrală a grupei financiar-industrială se constituie cu statut de societatea pe acţiuni;
• în cazul presupunerii acordării măsurilor de sprijin de către stat grupei financiar-industriale toate proiectele grupei financiar-industriale trec expertiza Consiliului de experţi al Ministerului Economiei;
• înregistrarea de stat şi reorganizarea se efectuează cu acordul Consiliului Concurenţei.

Instituţie audiovizuală

• instituţie audiovizuală privată se poate constitui de către persoane fizice şi persoane juridice;
• în calitate de fondatori ai instituţiei audiovizuale private nu pot fi autorităţile publice de orice nivel, instituţiile de drept public finanţate de la bugetul de stat, partidele şi formaţiunile politice, întreprinderile şi instituţiile specializate în domeniul telecomunicaţiilor;
• o persoană fizică sau juridică, din ţară sau străinătate, poate fi investitor sau acţionar majoritar, direct sau indirect, la cel mult 2 radiodifuzori de diferite tipuri.

Întovărăşirea pomicolă

• activează în baza statutului-model al întovărăşirii pomicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 13.11.1991;
• la înregistrarea de stat se prezintă şi lista membrilor întovărăşirii pomicole cărora li s-au repartizat loturi de pământ;
• în denumirea întovărăşirii se vor utiliza cuvintele „Întovărăşirea pomicolă” şi numele concret;
• la înregistrare se solicită certificatul de la primăria, pe teritoriul căreia se află lotul de teren al întovărăşirii pomicole, prin care se confirmă că pe terenul respectiv nu este înregistrată întovărăşire pomicolă.

Întreprindere socială

• întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite de Legea nr. 845/1992;
• denumirea deplină va conţine, în mod obligatoriu, sintagma “Întreprindere socială”;
• pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de entitățile specificate mai sus, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
• desfăşoară activităţi în cel puţin unul dintre domeniile prevăzute la art. 361 pct. 4 din Legea nr. 845/1992;
• asigură asociaţilor drept de vot egal, indiferent de participaţiunea la capitalul social;
• nu au datorii la bugetul public naţional;
• stipulează expres în actul de constituire domeniile în care desfăşoară activitatea, precum şi faptul că:
• nu distribuie proprietatea, dobîndită din momentul obţinerii statutului deîntreprindere socială din activităţi de antreprenoriat social, şi mai mult de 10% din profit între membrii şi fondatorii săi.

Întreprindere socială de inserție

• întreprinderile sociale de inserţie sînt întreprinderi sociale constituite de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social care au ca scop crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei;
• denumirea deplină va conţine, în mod obligatoriu, sintagma “Întreprindere socială de inserţie”;
• pot obţine statut de întreprindere socială de inserție societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de entitățile specificate anterior, care îndeplinesc cumulativ și următoarele condiţii:
• asigură asociaţilor drept de vot egal, indiferent de participaţiunea la capitalul social;
• nu au datorii la bugetul public naţional;
• stipulează expres în actul de constituire, ca obiectiv, crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei, precum şi faptul că:
• nu distribuie proprietatea, dobîndită din momentul obţinerii statutului de întreprindere socială din activităţi de antreprenoriat social, şi mai mult de 10% din profit între membrii şi fondatorii săi.

Întreprinderea cu investiţii străine (ÎIS)

• investitorii autohtoni fac investiţii sub formă de mijloace băneşti numai în moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitorii străini şi în altă valută convertibilă.
• capitalul social al întreprinderilor nu trebuie să fie constituit din terenuri cu destinaţie agricolă;
• pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lângă documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (2) al Legii 220/2007, se vor depune:
  • extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică cu investiţii străine, tradus şi legalizat notarial;
  • actele de constituire ale persoanei juridice străine;
• actele oficiale străine, întocmite pe teritoriul statelor părţi la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga la 05.10.1961, şi la care Republica Moldova este parte, pe care este aplicată apostila în condiţiile stabilite prin această Convenţie, se acceptă la înregistrare fără supralegalizare suplimentară. Modelul apostilei şi lista statelor părţi la Convenţie sunt indicate în anexele nr.75 şi nr.76. Aceasta dispoziţie se aplica şi cu privire la extrasele şi copiile de pe aceste acte. Excepţie fac doar documentele eliberate de către autorităţile ţărilor membre ale C.S.I., Românei, Lituaniei, Letoniei, Cehiei, Slovaciei, Azerbaidjan, Turciei, Ungariei cu care Republica Moldova a încheiat tratate în domeniu, conform cărora actele oficiale respective se recunosc pe teritoriul Republicii Moldova fără apostilare şi supralegalizare.

Întreprinderea de stat/Întreprinderea municipală (ÎS/ÎM)

• funcția de fondator al întreprinderii de stat, în numele Guvernului, este exercitată de Agenția Proprietății Publice, subordonată Guvernului;
• funcția de fondator al întreprinderii municipale este exercitată de autoritatea deliberativă a unității administrativ-teritoriale, iar în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia – și de Comitetul executiv.
• întreprinderea de stat/municipală nu poate fi fondator al societăţii comerciale;
• întreprinderea de stat/municipală îşi desfăşoară activitatea sub o anumită denumire, care include, după caz, cuvintele “întreprindere de stat” şi “întreprindere municipală” sau abrevierile “Î.S.” şi “Î.M.”;
• statutul-model al întreprinderii de stat/municipale se aprobă de Guvern), în care trebuie să fie indicate datele prevazute la art. 2 alin. (4) din Legea nr. 246/2017;
• capitalul social al întreprinderii de stat/municipale nu poate fi mai mic de 5000 de lei şi se constituie din valoarea aporturilor în numerar și bunurile fondatorului, cu excepția bunurilor atribuite domeniului public.
• Aporturi la capitalul social nu pot fi:
  • bunurile a căror circulaţie este interzisă sau limitată prin lege;
  • creanţele întreprinderii;
  • bunurile imobile neînregistrate;
  • bunurile instituțiilor de învățămînt, medicale, ale patrimoniului cultural și cele din sfera locativ-comunală.
• organele de conducere ale întreprinderii de stat/municipale sînt:
  • fondatorul;
  • consiliul de administrație;
  • administratorul – organ executiv;
  • comisia de cenzori.
• consiliul de administraţie este alcătuit dintr-un număr impar de cel puțin 3 membri. Membrul consiliului de administrație se desemnează de fondator pe termen de 2 ani și poate fi orice persoană fizică care întrunește cerințele minime stabilite de Guvern/autoritatea deliberativă/Comitetul executiv al Găgăuziei. Membrul consiliului de administraţie poate fi concomitent membru al consiliului de administrație a cel mult 3 întreprinderi de stat și a cel mult 3 întreprinderi municipale. Membrii consiliului pot fi desemnaţi pentru un nou termen. Preşedintele consiliului de administraţie este membru al consiliului de admninistrație.
• Membru al consiliului de administraţie al întreprinderii de stat/municipale nu poate fi:
  • administratorul întreprinderii de stat/municipale;
  • membrul comisiei de cenzori;
• administratorul întreprinderii de stat este desemnat și eliberat din funcţie de către fondator, la propunerea consiliului de administraţie. Administratorul întreprinderii municipale îşi exercită atribuţiile în baza contractului individual de muncă încheiat cu autoritatea executivă. Administratorul întreprinderii de stat/municipale se numește pe un termen de pînă la 5 ani;
• comisia de cenzori se desemnează și se revocă de către fondator pe un termen de pînă la 2 ani și va avea în componenţa ei cel puțin 3 persoane şi exercită controlul activităţii economico-financiare a întreprinderii.

Operatori ai serviciilor publice de gospodărie comunală

• în cazul gestiunii directe, numirea în funcţie a managerilor-şefi se va efectua prin concurs. Atât numirea, cât şi destituirea se va coordona cu autoritatea publică centrală de specialitate.

Organizaţia de creditare nebancară

• se constituie cu formă juridică de organizare societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni;
• înregistrarea de stat privind constituirea, organizației de creditare nebancară se efectuează cu avizul autorității de supraveghere (BNM);
• capitalul social minim al organizației de creditare nebancară se stabilește în mărime de 1000000 de lei. La momentul înregistrării de stat, capitalul social minim al organizației de creditare nebancară trebuie să fie depus integral de către fondatorii (acționarii/asociații) săi.
• principalele genuri de activitate sunt:
  • acordarea de credite nebancare;
  • leasingul financiar.
• Organizația de creditare nebancară poate desfășura operațiuni de factoring, activitate în calitate de agent bancassurance, activități de prestare a serviciilor de plată și emitere a monedei electronice în conformitate cu Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, alte forme de leasing, precum și alte activități conexe sau auxiliare legate de realizarea activității de creditare nebancară.

Organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării

• activităţile de bază: efectuarea de cercetări ştiinţifice şi/sau ştiinţifico-tehnologice, ştiinţifico-organizatorice, consulting ştiinţific, practicarea instruirii cadrelor ştiinţifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversitare şi de perfecţionare;
• tipurile organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării:
• institut de cercetare-dezvoltare cu filiale; întreprindere de cercetare-dezvoltare; întreprindere de inovare; centru ştiinţific; centru de inovaţie; staţie ştiinţifică; laborator ştiinţific independent; instituţie de învăţământ superior şi structuri ale ei în sfera ştiinţei şi inovării; asociaţie din sfera ştiinţei şi inovării; fond ştiinţific; fond de inovaţie; instituţie financiară pentru susţinerea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării; parc tehnologic şi tehnopolis; muzeu ştiinţific; biblioteca ştiinţifică; arhiva ştiinţifică; editura ştiinţifică; alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării.
• statutul organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, se aprobă în modul stabilit şi de comun acord cu Academia de Ştiinţe, iar după caz, şi cu organul central de specialitate;
• statutul organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să conţină prevederile art.145 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259/2004.

Organizatorul jocului de noroc

• organizator al jocurilor de noroc poate fi doar persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 11 al Legii nr.291/2016;
• se constituie sub formă juridică de societate comercială (societate cu răspundere limitată sau de societate pe acţiuni);
• mărimea capitalului social vărsat pentru obţinerea licenţei va constitui 5000000 de lei şi cel puţin 70% din capital constituie mijloacele băneşti;
• este considerată activitate în domeniul jocurilor de noroc întreţinerea cazinourilor, activitate supusă licenţierii.
• nu are în componenţa asociaţilor/acţionarilor săi organe de stat, autorităţi ale administraţiei publice locale sau persoane juridice care se află în stare de faliment;
• administratorul întreprinderii, pentru desfăşurarea activităţii, este necesar să întrunească condiţiile prevăzute la art.11 lit.e) al Legii nr.291/2016.

Prestatorii de servicii medicale

• prestatorii de servicii medicale pot fi publici sau privați. Prestatorii publici de servicii medicale sînt instituțiile medico-sanitare publice și autoritățile/instituțiile bugetare (art.4 Legea 411/1995);
• persoanele fizice şi persoanele juridice au dreptul să fondeze prestatori privați de servicii medicale (art.4 Legea nr.411/1995);
• instituţia medico-sanitară publică se instituie prin decizia Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale sau a autorităţii administraţiei publice locale. Instituţia medico-sanitară publică departamentală se instituie prin decizia autorităţii centrale de specialitate (art.4 Legea nr. 411/1995);
• conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice republicane, municipale, raionale sunt selectaţi prin concurs organizat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi sunt numiţi în funcţie, sau, după caz, eliberaţi din funcţie, de către persoana responsabilă a fondatorului (respectiv, ministru, primar al municipiului, președinte de raion) şi gestionează instituţia în baza unui contract de management, încheiat cu persoana responsabilă a fondatorului, pe o durată de 5 ani. Regulamentul privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice în bază de concurs se aprobă de Guvern. (art.4 Legea nr. 411/1995);
• profilul medical al instituţiilor balneo-sanatoriale este stabilit de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Consiliul Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova (art.35 Legea nr.411/1995);
• prestatorii de servicii medicale activează în baza regulamentului, care, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, se aprobă de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, cu excepţia celor ale organelor de drept şi ale organelor militare (art.4 Legea nr.411/1995);
• regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare ale prestatorilor de servicii de sănătate sunt aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.1086/2016.
• raporturile de subordonare se reglementeză conform art.5 al Legii nr.411/1995.

Publicaţie periodică şi agenţie de presă

• persoanele fizice şi juridice străine au dreptul să participe la fondarea publicaţiilor periodice şi agenţiilor de presă numai în calitate de cofondatori şi să deţină cel mult 49% din capitalul social;
• redactori (redactori-şefi) ai publicaţiei periodice şi conducători ai agenţiei de presă pot fi numai cetăţeni ai Republicii Moldova;
• denumirea publicaţiei va include cuvintele „Publicaţia periodică” precum şi cuvintele „Revista” sau „Ziarul”, iar agenţia de presă „Agenţia de presă” şi numele concret al publicaţiei sau al agenţiei care permite a le deosebi de altele, precum şi forma juridică de organizare.

Societate emitentă de monedă electronică

• se constituie sub formă juridică de organizare de societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;
• capitalul propriu urmează a fi în valoare de cel puţin 6 000 000 de lei;
• capitalul propriu este format din:
  • capital social subscris şi vărsat, cu excepţia acţiunilor preferenţiale cumulative;
  • rezerve legale, statutare şi alte rezerve;
  • profituri ale exerciţiilor financiare anterioare, rămase după distribuire conform hotărârii organelor competente.
• aporturile la capitalul social/ acţiunile se depun/ se plătesc integral în formă bănească atât la formarea, cât şi la majorarea acestuia;
• persoana juridică are dreptul să plătească acţiunile/ să depună aporturile la capitalul societăţii de plată în formă bănească, în limitele capitalului său propriu (ale activelor nete), care nu poate fi mai mic decât capitalul său social.
• oricare persoană sau persoane care acţionează în mod concertat nu au dreptul, fără obţinerea prealabilă a permisiunii în scris a Băncii Naţionale a Moldovei, să dobândească, direct sau indirect, o participaţiune la capital într-o societate emitentă de monedă electronică ori să mărească sau să reducă, direct sau indirect, participaţiunea, fapt ce ar avea ca efect calificarea acesteia drept participaţiune calificată ori aceasta atinge sau depăşeşte nivelurile de 20%, 30% sau de 50% din drepturile de vot ori din capitalul social, ori societatea emitentă de monedă electronică va deveni întreprindere dependentă;
• în cazul în care, ca urmare a survenirii unor împrejurări în afara voinţei persoanei, participaţiunea acesteia devine calificată sau atinge ori depăşeşte nivelurile de 20%, 30% sau de 50% din drepturile de vot ori din capitalul social, ori societatea emitentă de monedă electronică va deveni întreprindere dependentă, dobânditorul nu are dreptul să exercite dreptul de vot, conform acţiunilor/participaţiunilor, deţinute fără permisiunea prealabilă în scris a Băncii Naţionale a Moldovei. Pînă la obţinerea permisiunii Băncii Naţionale, participaţiunile menţionate nu se iau în considerare la determinarea cvorumului adunării acţionarilor sau asociaţilor şi la luarea deciziilor de către adunare;
• în afară de emiterea monedei electronice, societatea emitentă de monedă electronică are dreptul să desfăşoare următoarele activităţi:
  • prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 7 alin. (2) al Legii 114/2012;
  • prestarea serviciilor operaţionale şi serviciilor auxiliare, inclusiv a operaţiunilor de schimb valutar în strînsă legătură cu emiterea de monedă electronică sau cu prestarea serviciilor de plată;
  • administrarea (operarea) sistemelor de plată;
  • activităţi de întreprinzător, altele decât emiterea de monedă electronică, cu respectarea legislaţiei.

Societatea de audit

• societatea de audit poate fi constituită sub formă de societate cu răspundere limitată sau de societate pe acţiuni. Cea mai mare parte a valorii aporturilor la capitalul social al societăţii de audit aparţine auditorilor şi/sau societăţilor de audit rezidente sau nerezidente;
• auditor poate fi persoana fizică care deţine certificat de calificare al auditorului, eliberat de Comisia de certificare a Ministerului Finanţelor şi care include datele stipulate în art.22 al Legii nr.61/2007;
• auditorul întreprinzător individual se va conforma prevederilor Legii nr.61/2007. Denumirea întreprinderii va include cuvântul „Auditor”.
• organul executiv al societăţii de audit este condus de auditor;
• administrator al societăţii de audit poate fi persoana fizică care are calitatea de auditor;
• auditorul poate desfăşura activitate de audit în calitate de angajat al societăţii de audit sau de auditor întreprinzător individual;
• societatea de audit, auditorul întreprinzător individual, pe lângă activitatea de audit, pot presta servicii stipulate la art. 6 al Legii nr. 61/2007.

Societatea de plată

• se constituie sub formă juridică de organizare de societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;
• capitalul propriu urmează a fi în valoare de:
  • cel puţin 350 000 de lei – în cazul în care prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 6) din Legea nr.114/2012;
  • cel puţin 900 000 de lei – în cazul în care prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 7) Legea nr.114/2012;
  • cel puţin 2 200 000 de lei – în cazul în care prestează serviciile de plată menţionate la art. 4 alin. (1) pct. 1)–3), 5) sau toate serviciile permise societăţii de plată conform art. 7 alin. (4) Legea nr.114/2012;
• capitalul propriu este format din:
  • capital social subscris şi vărsat, cu excepţia acţiunilor preferenţiale cumulative;
  • rezerve legale, statutare şi alte rezerve;
  • profituri ale exerciţiilor financiare anterioare, rămase după distribuire conform hotărârii organelor competente.
• aporturile la capitalul social/ acţiunile se depun/ se plătesc integral în formă bănească atât la formarea, cât şi la majorarea acestuia;
• persoana juridică are dreptul să plătească acţiunile/ să depună aporturile la capitalul societăţii de plată în formă bănească, în limitele capitalului său propriu (ale activelor nete), care nu poate fi mai mic decît capitalul său social.
• societăţile de plată au dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1), cu excepţia pct. 4) al Legii 114/2012;
• Pe lângă prestarea de servicii de plată, societatea de plată are dreptul să desfăşoare următoarele activităţi:
  • prestarea unor servicii operaţionale şi conexe legate de serviciile de plată, cum ar fi: asigurarea executării operaţiunilor de plată, operaţiunile de schimb valutar, de custodie, precum şi stocarea şi procesarea datelor;
  • administrarea (operarea) sistemelor de plăţi;
  • activitatea de întreprinzător, alta decât prestarea serviciilor de plată, conform legislaţiei.

Societatea în comandită

• actul de constituire trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 şi art.272 Cod Civil;
• are în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un comanditar. Comanditaţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întreg patrimoniul, iar comanditarii cu partea din averea lor (capitolul investiţii);
• denumirea societăţii în comandită trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate în comandită” sau abrevierea „S.C.”, numele sau denumirea comanditaţilor. Dacă nu sunt incluse numele sau denumirea comanditaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre comanditaţi şi sintagma în limba de stat „şi compania” sau abrevierea „şi Co”. Dacă în denumirea societăţii este inclus numele sau denumirea comanditarului, acesta poartă răspundere solidară nelimitată;
• conducerea societăţii se exercită de către comanditaţi. Comanditarii nu au dreptul să participe la conducerea şi administrarea societăţii;
• drepturile şi obligaţiile comanditarului sutnt stipulate în art.139 Cod Civil.

Societatea în nume colectiv

• actul de constituire trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 şi art.257 Cod Civil;
• numărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 2 persoane şi nici mai mare de 20 de persoane fizice sau juridice;
• persoană fizică sau juridică poate fi asociat numai al unei societăţi în nume colectiv;
• denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate în nume colectiv” sau abrevierea „S.N.C.”, numele sau denumirea asociaţilor;
• dacă nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor asociaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre asociaţi şi sintagma în limba de stat „şi compania” sau abrevierea „şi Co”;
• membrii societăţii în nume colectiv răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile acesteia;
• administrarea şi reprezentarea societăţii în nume colectiv se efectuează în conformitate cu prevederile actului de constituire şi art.259-260 Cod Civil.

Teatre, circuri şi organizaţii concertistice

• teatrele, circurile şi organizaţiile concertistice au statut de persoană juridică sau fizică;
• teatrele, circurile şi organizaţiile concertistice de stat sunt naţionale, republicane, municipale şi departamentale;
• modalitatea înfiinţării teatrelor, circurilor şi organizaţiilor enumerate la lit.b) sunt specificate în art.10-11 al Legii nr.1421-XV din 31.10.2002 cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice;
• teatrele, circurile şi organizaţiile concertistice:
• republicane sunt înfiinţate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi de alte instituţii de stat, de comun acord cu acesta;
• municipale sunt înfiinţate de consiliul municipal, de comun acord cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării;
• departamentale şi regionale cu orice tip de proprietate sunt înfiinţate de instituţii, organizaţii şi companii prin hotărâre a organelor lor de conducere, în condiţiile legii, cu notificarea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.
• directorul teatrului, circului, organizaţiei concertistice naţionale este desemnat de fondator pe un termen de 5 ani, în bază de acord individual de muncă (contract) şi este destituit prin dispoziţie a Guvernului;
• directorul teatrului, circului, organizaţiei concertistice republicane, municipale şi departamentale este desemnat de către fondator şi cu care Ministerul sau autoritatea administraţiei publice locale, de comun acord cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, încheie acord individual de munca (contract) pe un termen de 5 ani.

Vehicul de administrare a activelor

• persoană juridică ce îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
  • capitalul social este deţinut în totalitate sau parţial de una sau mai multe autorităţi publice şi vehiculul de administrare a activelor este controlat de Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, în sensul celor prevăzute la art. 231 alin. (1) lit. b) şi, în particular, având în vedere dispoziţiile art.141 din Legea nr. 232/2016. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în calitate de administrator al fondului de rezoluţie bancară, poate fi acţionar al vehiculului de administrare a activelor;
  • a fost creată în scopul de a primi, parţial sau integral, activele, drepturile şi obligaţiile uneia sau ale mai multe bănci supuse rezoluţiei sau ale unei bănci-punte;
• conţinutul documentelor privind constituirea vehiculului de administrare a activelor este aprobat de către Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie;
• în funcţie de structura acţionariatului vehiculului de administrare a activelor, Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, numeşte sau aprobă organul de conducere al vehiculului de administrare a activelor.

Reglementare normativă: art.2, art.5, art.7-15 din Legea 220/2007.

Înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat se efectuează în modul şi în condiţiile prevăzute pentru înregistrarea persoanei juridice, dacă legea nu prevede altfel.

Persoana juridică este obligată să depună documentele pentru înregistrarea modificărilor la organul înregistrării de stat în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii de modificare a actelor de constituire sau a datelor înscrise în Registrul de stat, cu excepția cazurilor specificate la art. 16 alin.(21) din Legea nr. 220/2007. În cazul reorganizării persoanei juridice, termenul de depunere a documentelor pentru înregistrarea modificărilor este de 30 de zile după expirarea termenului de o lună de la publicarea avizului privind reorganizarea, cu excepția cazurilor specificate la art. 16 alin. (21) din Legea 220/2007.

Modificările operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat au putere juridică de la data înregistrării lor la organul înregistrării de stat.

Pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, persoana juridică în persoana administratorului depune la organul înregistrării de stat următoarele documente (formulare):

• cererea de înregistrare a modificărilor, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
• hotărârea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de constituire şi a datelor înscrise în Registrul de stat;
• statutul în redacție nouă sau actul adițional cu privire la modificarea statutului;
• alte acte sau avize prevăzute de legislație în vederea înregistrării modificărilor.

Modificarea în actele de constituire şi în datele din Registrul de stat al persoanelor juridice, se efectuează în zi lucrătoare în termen de 24 de ore, care se calculează din ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost prezentate documentele necesare înregistrării. Modificarea în actele de constituire şi în datele din Registrul de stat al persoanelor juridice, la cererea solicitantului poate fi efectuată în regim de urgenţă timp de 4 ore. 

Procesarea de organul înregistrării de stat a cererii de modificare are loc după achitarea de către solicitant a taxei de înregistrare. Organul înregistrării de stat consideră achitată taxa de înregistrare din momentul efectuării plății acesteia, fapt comunicat de Serviciul guvernamental de plăți electronice printr-o notificare privind efectuarea completă a plății.  (Achitarea se efectuează prin intermediul MPay sau transfer bancar).
 

Persoana juridică supusă reorganizării este obligată să înştiinţeze în scris organul înregistrării de stat despre reorganizare în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii respective. Înştiinţarea implică consemnarea în Registrul de stat a începerii procedurii de reorganizare.

Pentru consemnarea în Registrul de stat a începerii procedurii de reorganizare, la organul înregistrării de stat se prezintă:

• cererea, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
• hotărârea de reorganizare, adoptată de organul competent al persoanei juridice sau de instanţa de judecată.

După expirarea termenului de o lună de la publicarea avizului privind reorganizarea, organul competent al persoanei juridice supuse reorganizării sau create în urma reorganizării depune la organul înregistrării de stat următoarele documente:

• cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
• proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrării, după caz;
• hotărârea de reorganizare, adoptată de organul competent al fiecărei persoane juridice participante la reorganizare;
• actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
• actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
• documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce confirmă plata datoriilor, după caz;
• autorizaţia de reorganizare, după caz;
• actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;
• copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.207 din Codul civil;

Până la depunerea documentelor pentru înregistrarea reorganizării, persoana juridică care, ca urmare a reorganizării, îşi încetează existenţa este obligată, pe propria răspundere, sub sancţiunea plăţii de daune-interese, să închidă contul (conturile) bancare şi să nimicească ştampila, în cazul în care dispune de aceasta.

Radierea persoanei juridice din Registrul de stat se efectuează în conformitate cu art.207 din Codul civil, se efectueată dacă persoana juridică nu are datorii la bugetul public naţional conform datelor prezentate de către Serviciul Fiscal de Stat organului înregistrării de stat în sistemul informațional automatizat „Contul curent al contribuabilului”, prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern, fără implicarea solicitantului înregistrării